Măsura Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătăţirea serviciilor de bază pentru economia şi populaţia rurală şi punerea în valoare a moştenirii rurale
Articole care stau la baza măsurii
Articolul 52(b)(i) şi 56 al Regulamentului (CE) nr. 1698/2005.
Punctul 5.3.3.2.1 a Anexei II al Regulamentului (CE) nr.1974/2006.
Articolul 52(b) (ii) şi 56 al Regulamentului(CE) nr. 1698/2005.
Punctul 5.3.3.2.2 al Anexei II a Regulamentului (CE) nr. 1974/2006
Articolul 57 al Regulamentului (CE) nr. 1698/2005
Punctul 5.3.3.2.3 al Anexei II a Regulamentului (CE) nr. 1974/2006.
Codul măsurii 322
Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 195
Satele româneşti reprezintă importante centre ale moştenirii culturale (păstrarea tradiţiilor, a
obiceiurilor, arta meşteşugurilor, ansambluri de biserici, situri arheologice, centre istorice, etc). Aceste activităţi specifice contribuie la creşterea atractivităţii modului de viaţă de la sate şi ajută la păstrarea identităţii locale.
Satele româneşti adăpostesc o bogată cultură tradiţională, o arhitectură diversă şi un mod de viaţă bazat pe valori tradiţionale, care în general diferă de la o regiune la alta, cu toate acestea nereuşind să utilizeze cu succes aceste resurse unice în avantajul economic al populaţiei.
Deşi prin implementarea Programului SAPARD s-au realizat o serie de proiecte de infrastructură rurală (2.558 km drumuri construite şi modernizate, 4.918 km reţea de alimentare cu apă, 863 de km reţea de canalizare)şi în activităţi meşteşugăreşti şi de artizanat (19 unităţi meşteşugăreşti susţinute în cadrul cărora activează 155 artizani), necesităţile de renovare şi dezvoltare a satelor sunt încă destul de mari. Numărul comunelor care au beneficiar de proiecte de infrastructura fizică de bază (drum, apă şi canalizare) au fost de 821 din care 441 pentru drumuri, 295 pentru apă şi 85 pentru canalizare.
În acest moment, există oportunitatea de a duce la îndeplinire şi de a folosi cu succes aceste proiecte pilot, ca model pentru a fi reproduse pe o scară mai largă printr-un program de dezvoltare rurală de amploare prin FEADR şi contribuţia naţională.
O abordare integrată care uneşte trei măsuri în una singură – „Servicii de bază pentru economia şi populaţia rural”, „Renovarea şi dezvoltarea satelor” şi „Conservarea şi punerea în valoare a moştenirii rurale” oferă o oportunitate mult mai bună pentru a face un progres în abordarea problemelor şi deficienţelor evidenţiate anterior. O astfel de abordare are la bază două motive importante, primul fiind gradul înalt de interdependenţă al acţiunilor, necesităţi stringente comune, iar cel de-al doilea, necesitatea modernizării, renovării şi revitalizării satelor. Toate acestea sunt nevoi ce presupun în mod egal urgenţe pentru toate cele trei tipuri de activităţi; îmbunătăţirea infrastructurii fizice de bază, renovarea clădirilor publice şi a altor facilităţi şi mai ales crearea acelor servicii de bază care lipsesc.
În plus, dintr-o perspectivă economică va avea mai mult sens abordarea integrată a acţiunilor, în
scopul rezolvării problemelor, decât tratarea lor rând pe rând, ceea ce ar întârziaimplementarea. Dacă fiecare măsură şi activitate sunt abordate individual, procesul de aprobare şi implementare ar fi considerabil mult mai mare.
Obiectivele măsurii
Obiectivul general al măsurii vizează: îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă pentru populaţie, asigurarea accesului la serviciile de bază şi protejarea moştenirii culturale şi naturale din spaţiul rural în vederea realizării unei dezvoltări durabile.
Obiectivul specific vizează creşterea numărului de locuitori din zonele rurale care beneficiază de servicii îmbunătăţite.
Obiectivele operaţionale ale acestei măsuri vizează:
Îmbunătăţirea infrastructurii fizice de bază în spaţiul rural;
Îmbunătăţirea accesului la servicii de bază pentru populaţia rurală;
Creşterea numărului de sate renovate;
Creşterea numărului de obiective de patrimoniu din spaţiul rural sprijinite.
Domeniul de aplicabilitate şi acţiuni prevăzute
Sprijinul pentru această măsură vizează investiţii în spaţiul rural22 pentru:
22 Din punct de vedere administrativ, teritoriul României este organizat la nivel NUTS 5 în 319 oraşe (din care 103 municipii – oraşele cele mai importante) care formează zona urbană şi în 2.851 de comune care reprezintă zona rurală (situaţia la 31 dec. 2005) în conformitate
cu Legea 350/2001 privind Amenajarea Teritoriului şi Urbanismului şi Legea 351/2001 privind aprobarea Planului de Amenajare a Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 196
a) Crearea şi modernizarea infrastructurii fizice de bază;
b) Crearea şi dezvoltarea serviciilor de bază pentru populaţia rurală;
c) Protejarea patrimoniului cultural şi natural de interes local.
Tipul de servicii/acţiuni sprijinite
Pentru componenta a):
• Înfiinţarea de drumuri noi, extinderea şi îmbunătăţirea reţelei de drumuri de interes
local ce aparţin proprietăţii publice a unităţii administrative pe teritoriu căreia se
află, aşa cum sunt definite şi clasificate în legislaţia naţională în vigoare;
• Prima înfiinţare, extinderea şi îmbunătăţirea reţelei de apă/apă uzată (captare, staţii
de tratare, alimentare, canalizare, staţii de epurare) pentru localităţile rurale având
sub 10.000 l.e.;
• Prima înfiinţare şi extinderea reţelei de joasă tensiune şi/sau a reţelei publice de
iluminat;
• Achiziţia/dotarea cu echipamente de producere de energie regenerabilă în scop
public;
• Prima înfiinţare şi extinderea reţelei publice locale de alimentare cu gaz către alte
localităţi rurale sau către zone rurale care nu sunt conectate la reţea;
• Prima înfiinţare, extinderea şi îmbunătăţirea platformelor de depozitare a
deşeurilor şi dotarea cu echipamente de management al deşeurilor.
Pentru componenta b):
• Înfiinţarea, amenajarea spaţiilor de recreere pentru populaţia rurală (parcuri, spaţii
de joacă pentru copii, terenuri de sport etc.);
• Renovarea clădirilor publice (ca de ex. primarii) şi amenajări de parcări, pieţe,
spaţii pentru organizarea de târguri etc);
• Investiţii noi în infrastructura socială şi dotarea aferentă pentru centre de îngrijire
copii, bătrâni şi persoane cu nevoi speciale;
• Achiziţionarea de microbuze care să asigure transportul public pentru comunitatea
locală şi amenajarea de staţii de autobuz;
• Achiziţionarea de utilaje şi echipamente pentru serviciile publice (de deszăpezire,
întreţinere spaţii verzi etc.);
• Investiţii de renovare, modernizare şi utilarea aferentă a aşezămintelor culturale
(biblioteci, cămine culturale, centre pentru conservarea şi promovarea culturii
tradiţionale etc.), inclusiv achiziţionarea de costume populare şi instrumente
muzicale tradiţionale utilizate de acestea în vederea promovării patrimoniului
cultural imaterial; de asemenea vor fi susţinute cheltuielile cu achiziţionarea de
echipamente hardware, soft-uri, inclusiv costurile de instalare şi montaj.
Pentru componenta c):
• Restaurarea, consolidarea şi conservarea obiectivelor de patrimoniu cultural din
spaţiul rural - grupa B23 şi natural local (peşteri, copaci seculari, cascade etc);
Teritoriului Naţional. La rândul lor, comunele sunt alcătuite de regulă din mai multe sate (pe total ţară, 12.946 sate) care nu au atribuţii administrative. Transformarea unei comune în oraş se face prin lege. Oraşele şi comunele sunt grupate în judeţe (nivel NUTS 3), care au
funcţii administrative. Cele 42 de judeţe sunt grupate la rândul lor în 8 regiuni de dezvoltare (NUTS 2), fără funcţii administrative.
23 în conformitate cu Lista Monumentelor Istorice, aprobată prin Ordinul Ministrului Culturii şi Cultelor nr. 2.314/8 iulie 2004, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, an 172 (XVI), Nr. 646 bis din 16 iulie 2004.
Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 197
• Studii privind patrimoniul cultural (material şi imaterial) din spaţiul rural cu
posibilitatea de valorificare a acestora şi punerea acestora la dispoziţia comunităţii;
• Achiziţionare de echipamente pentru expunerea şi protecţia patrimoniului cultural.
Tipul de costuri acoperite
Vor fi susţinute de asemenea şi costurile generale legate de întocmirea proiectului precum cheltuielile cu arhitecţii şi inginerii, consultanţa, studii de fezabilitate, achiziţia de patente şi licenţe, în limita a 10% din valoarea totală eligibilă a proiectului iar pentru proiectele care nu prevăd construcţii, în limita a 5%.
Cerinţe generale:
• Investiţia va fi amplasată în spaţiul rural;
• Beneficiarul trebuie să prezinte toate avizele şi autorizaţiile necesare investiţiei
respective, inclusiv cele de mediu;
• Investiţia să se încadreze în prevederile Planul Urbanistic General, cu respectarea
arhitecturii specifice locale, după caz;
• În cazul proiectelor individuale, negeneratoare de profit, sprijinul va fi acordat
pentru cel mult 2, proiecte pe parcursul perioadei de programare (2007-2013);
• Investiţiile în infrastructura de apă/apă uzată în localităţile rurale identificate prin
Master Plan-urile Regionale trebuie să respecte acquis-ul comunitar cu privire la
managementul resurselor de apă (investiţiile în reţeaua de alimentare cu apă se vor
realiza numai împreună cu reţeaua de canalizare şi staţii de epurare);
• Asociaţiile de dezvoltare intercomunitare să se realizeze doar între localităţile
rurale.
Cheltuieli neeligibile:
• Investiţiile pentru infrastructura de apă/apă uzată pentru localităţile rurale care
intra sub incidenţa proiectelor regionale finanţate prin POS Mediu pe baza Master
Planurilor regionale;
• Cumpărarea de teren şi/sau de imobile;
• Impozite şi taxe;
• Costuri operaţionale inclusiv costuri de întreţinere şi chirie;
• Comisioane bancare, costurile garanţiilor, cheltuieli de înfiinţare şi cheltuieli
similare;
• Investiţii care fac obiectul măsurilor din Axa I a PNDR (drumurile de acces la
fermă şi cele de exploataţie forestieră);
• Drumurile judeţene, naţionale şi reţeaua TEN-T;
• Achiziţionarea de bunuri second-hand (utilizate), cu excepţia celor care au ca
obiectiv obţinerea caracterului tradiţional autentic;
• Renovarea şcolilor, grădiniţelor, dispensarelor şi spitalelor;
• Investiţiile în obiective de patrimoniu cultural UNESCO şi naţional;
• Construcţia de aşezăminte culturale noi;
Beneficiari
- Consilii locale şi asociaţii de dezvoltare intercomunitară, conform legislaţiei naţionale în
vigoare;
- ONG-uri, aşezăminte culturale şi instituţii de cult definite conform legislaţiei naţionale în
vigoare;
- Persoane fizice şi juridice doar pentru componenta „c”.
Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 198
Intensitatea sprijinului
Sprijinul public (comunitar şi naţional) acordat în cadrul acestei măsuri va fi:
a) de până la 100% din totalul cheltuielilor eligibile pentru proiectele exclusiv publice,
negeneratoare de profit, dar valoarea totală eligibilă a proiectului nu va depăşi:
1 milion Euro/proiect în cazul unui proiect de investiţii în infrastructura de bază al
cărui beneficiar este un consiliu local şi 3 milioane Euro/proiect în cazul în care
beneficiar este o asociaţie de dezvoltare intercomunitară;
2,5 milioane Euro/proiect în cazul unui proiect integrat24 al cărui beneficiar este un
consiliu local;
6 milioane Euro/proiect în cazul unui proiect integrat al cărui beneficiar este o
asociaţie de dezvoltare intercomunitara;
Costul total al unui proiect de investiţii privind serviciile de bază pentru populaţie/
amenajarea spaţiilor de interes public/realizarea studii/investiţii legate de protejarea
patrimoniului cultural şi natural de interes local, nu vor depăşi 500.000 Euro.
b) de până la 70% din totalul cheltuielilor eligibile pentru proiectele generatoare de profit.
Volumul sprijinului nu poate depăşi plafonul de 200.000 Euro/beneficiar pentru o perioadă de minim 3 ani fiscali conform regulii „de minimis” stipulată în Regulamentul Comisiei (CE) Nr.
1998/2006.
Criterii de prioritizare
Proiecte de investiţii integrate prin asociaţiile de dezvoltare intercomunitară pentru
infrastructura de apă/apă uzată în localităţile rurale care sunt identificate prin Master Planurile
Regionale;
Proiectele de investiţii în infrastructura de apă/apă uzată pentru zonele în care apa este
poluată, infestată sau insuficientă;
Proiecte de investiţii în infrastructura de drumuri care asigură legătura cu zonele rurale
izolate, cu drumurile judeţene, cu cele naţionale, cu reţeaua de căi ferate, cu zone de interes
turistic şi cu cele executate în cadrul altor proiecte susţinute prin alte fonduri;
Proiecte de investiţii integrate prin asociaţiile de dezvoltare intercomunitară.
Descrierea angajamentelor
Pentru proiectele de investiţii publice se va acorda plata în avans în cuantum de până la 20% din
totalul cheltuielilor eligibile, conform art. 56, punctul 2, paragraful 2 din R(CE) 1974/2006.
În conformitate cu prevederile art. 71 alin. 5 din Regulamentul (CE) nr. 1698/2005 se va constitui un sistem eficient de management al riscului, prin cofinanţarea cheltuielilor ocazionate de contribuţia
MADR la înfiinţarea de fonduri locale de garantare rurală pentru acordarea de garanţii cât şi la
constituirea unui fond de contra-garantare în scopul diminuării riscului. Sistemul de garantare rurală va respecta prevederile art. 50-52 din Regulamentul (CE) nr. 1974/2006.
Criteriile şi liniile de demarcare cu alte instrumente financiare ale UE
• Demarcarea sprijinului FEADR, FEDR şi FC pentru infrastructura de apă/apă uzată şi
platforme are la bază Master Plan-uri Regionale şi Planurile Regionale de Management al
24 Un proiect integrat presupune combinarea în acelaşi proiect a cel puţin 2 acţiuni din cadrul aceleiaşi componente sau din componente diferite ale măsurii.
Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 199
Deşeurilor elaborate de către MMDD. În Master Planurile Regionale, sunt evidenţiate distinct
aglomerările urbane şi rurale cu peste 10.000 l.e. şi acele aglomerări rurale (având între 10000 şi 2000 l.e.) care se vor încadra în proiecte regionale integrate majore de management al resurselor de apă finanţate prin FC (POS Mediu). Prin urmare prin FEADR (PNDR) se vor susţine proiectele de management al resurselor de apă în localităţile rurale (sub 10 000 de locuitori echivalenţi) care nu intra sub incidenţa proiectelor regionale dar care sunt identificate prin Master Plan-urile
Regionale. De asemenea, vor fi excluse de la finanţare FEADR (PNDR – Axa 3) proiectele de
infrastructură apă/apă uzată din staţiunile balneare şi balneo-climaterice din spaţiul rural care vor fi sprijinite prin FEDR (POR). În ceea ce priveşte platformele de deşeuri, prin POS Mediu se vor acoperi centrele urbane şi doar un număr limitat de localităţi rurale, în special cele situate lângă centrele urbane, urmând ca prin PNDR să se susţină investiţiile în platformele de deşeuri în localităţile rurale care vor avea aviz MMDD.
• Demarcarea intervenţiei FEADR, FEDR şi FC privind infrastructura de transport are la bază
clasificarea drumurilor după cum este stipulat în legislaţia naţională, astfel:
- FEADR (PNDR – Axa3) va susţine investiţiile aferente drumurilor comunale şi a
altor drumuri din interiorul comunei;
- FEDR (POR) va susţine investiţiile aferente drumurilor judeţene şi străzilor urbane;
- FEDR (POS Transport) va susţine investiţiile aferente drumurilor naţionale;
- FC (POS Transport) va susţine investiţiile aferente reţelei TEN-T.
• Demarcarea în privinţa intervenţiei FEADR şi FEDR pentru patrimoniul cultural se face astfel:
- FEADR (PNDR – Axa 3) va sprijini patrimoniul cultural local din mediul rural –
grupa B25
- FEDR (POR) va sprijini:
patrimoniul UNESCO şi patrimoniul cultural naţional - grupa A26
patrimoniul cultural local din mediul urban - grupa B.
• Demarcarea în privinţa intervenţiei FEADR, FEDR şi FSE privind investiţiile în
infrastructura aferentă serviciilor sociale:
- FEADR (PNDR Axa 3) va susţine investiţiile noi în infrastructura aferentă serviciilor
sociale (centre de îngrijire copii, bătrâni şi persoane cu nevoi speciale) din spaţiul
rural;
- FEDR (POR) va susţine reabilitarea infrastructurii existente.
• Demarcarea cu Axa I a PNDR – vor fi sprijinite investiţiile pentru drumurile de acces la
fermă şi drumurile de exploataţie forestieră.
Finanţare
Alocarea financiară a măsurii pe perioada de programare 2007-2013 este:
Cost Total: 1.579.313.915 Euro
Cost Public: 1.546.181.455 Euro din care:
- contribuţia publica naţională 20%
- contribuţia FEADR 80%
25 în conformitate cu Lista Monumentelor Istorice, aprobată de Ministerul Culturii şi Cultelor
26 în conformitate cu Lista Monumentelor Istorice, aprobată de Ministerul Culturii şi Cultelor
joi, 16 august 2007
Axa 3 : "Măsură privind îmbunătăţirea calităţii vieţii în zonele rurale"
Măsură privind îmbunătăţirea calităţii vieţii în zonele rurale
Motivaţia sprijinului
Dezvoltarea economică şi socială a spaţiului rural este indispensabil legată de existenţa unei
infrastructuri rurale şi a serviciilor de bază.
Renovarea şi dezvoltarea satelor reprezintă o cerinţă esenţială pentru creşterea calităţii vieţii şi
sporirea atractivităţii zonelor rurale. Calitatea infrastructurii fizice rurale de bază (cu precădere
infrastructura de drumuri şi infrastructura de apă/apă uzată) poate avea un impact major asigurând dezvoltarea spaţiului rural, în special, prin încurajarea şi facilitarea dezvoltării activităţilor economice.
Totodată, slaba dezvoltare a infrastructurii de bază, poate avea un impact negativ asupra sănătăţii familiilor în comunităţile rurale. De asemenea spaţiile de interes public cum ar fi pieţele comerciale, locurile de parcare, parcurile neamenajate sau neîntreţinute limitează accesul populaţie la diverse servicii şi activităţi recreaţionale. Aceste exemple schiţează necesităţile şi îmbunătăţirile majore în infrastructura fizică de bază de care spaţiul rural are nevoie.
În acest context una dintre problemele cheie cu care se confruntă spaţiul rural românesc o constituie slaba dezvoltare a serviciilor de bază (facilităţi recreaţionale, sportive şi culturale, de îngrijire a copiilor, servicii de transport public etc). În acest sens, în majoritatea comunelor şi satelor, diversele servicii, ce ar caracteriza un spaţiu rural echilibrat îndreptat către o calitate bună a vieţii, sunt aproape inexistente. Această situaţie se datorează în mare parte inexistenţei elementului cheie şi anume cel al infrastructurii, reprezentând astfel o barieră în calea dezvoltării de activităţi economice şi de creare de oportunităţi ocupaţionale alternative.
În acelaşi timp infrastructura socială este un alt element deficitar din spaţiul rural, aspecte precum accesul la centrele de zi pentru îngrijirea copiilor care sunt necesare pentru a facilita accesul mamelor pe piaţa muncii şi care asigură alte oportunităţi, în general, inaccesibile femeilor. Asemenea deficite limitează atractivitatea modului de viaţă în aceste locaţii, încurajând, astfel, depopularea.
Pe de altă parte accesul populaţiei la educaţia de bază şi la serviciile de sănătate este de asemenea afectat de lipsa infrastructurii şi a serviciilor de transport. Prin urmare dezvoltarea infrastructurii va permite şi dezvoltarea acestor servicii pentru populaţia din spaţiul rural, mai ales că, în general s-a constatat o concentrare a acestora doar în marile centre economice.
Majoritatea căminelor culturale, caselor de cultură, si a altor aşezăminte culturale se află într-o situaţie continuă de degradare, neputând oferi astfel servicii culturale populaţiei rurale, aspect ce se răsfrânge şi în situaţia educaţională a acestora.
Pe fondul lipsei de mijloace financiare, numeroase aşezăminte culturale din spaţiul rural nu şi-au mai putut desfăşura activitatea datorită stării înaintate de degradare. Astfel în anul 2002 din totalul de 6147 de cămine culturale existente în ţară, doar 1874 mai puteau desfăşura activităţi culturale. Mai mult decât atât, deşi cca. 97% dintre căminele culturale beneficiază de un sediu propriu, dotarea acestora este mai mult decât nesatisfăcătoare pentru circa 80% dintre ele.
De asemenea obiectivele de patrimoniu, sunt în cea mai mare măsură supuse fenomenului de
degradare având drept cauza aceleaşi lipsuri financiare.
Motivaţia sprijinului
Dezvoltarea economică şi socială a spaţiului rural este indispensabil legată de existenţa unei
infrastructuri rurale şi a serviciilor de bază.
Renovarea şi dezvoltarea satelor reprezintă o cerinţă esenţială pentru creşterea calităţii vieţii şi
sporirea atractivităţii zonelor rurale. Calitatea infrastructurii fizice rurale de bază (cu precădere
infrastructura de drumuri şi infrastructura de apă/apă uzată) poate avea un impact major asigurând dezvoltarea spaţiului rural, în special, prin încurajarea şi facilitarea dezvoltării activităţilor economice.
Totodată, slaba dezvoltare a infrastructurii de bază, poate avea un impact negativ asupra sănătăţii familiilor în comunităţile rurale. De asemenea spaţiile de interes public cum ar fi pieţele comerciale, locurile de parcare, parcurile neamenajate sau neîntreţinute limitează accesul populaţie la diverse servicii şi activităţi recreaţionale. Aceste exemple schiţează necesităţile şi îmbunătăţirile majore în infrastructura fizică de bază de care spaţiul rural are nevoie.
În acest context una dintre problemele cheie cu care se confruntă spaţiul rural românesc o constituie slaba dezvoltare a serviciilor de bază (facilităţi recreaţionale, sportive şi culturale, de îngrijire a copiilor, servicii de transport public etc). În acest sens, în majoritatea comunelor şi satelor, diversele servicii, ce ar caracteriza un spaţiu rural echilibrat îndreptat către o calitate bună a vieţii, sunt aproape inexistente. Această situaţie se datorează în mare parte inexistenţei elementului cheie şi anume cel al infrastructurii, reprezentând astfel o barieră în calea dezvoltării de activităţi economice şi de creare de oportunităţi ocupaţionale alternative.
În acelaşi timp infrastructura socială este un alt element deficitar din spaţiul rural, aspecte precum accesul la centrele de zi pentru îngrijirea copiilor care sunt necesare pentru a facilita accesul mamelor pe piaţa muncii şi care asigură alte oportunităţi, în general, inaccesibile femeilor. Asemenea deficite limitează atractivitatea modului de viaţă în aceste locaţii, încurajând, astfel, depopularea.
Pe de altă parte accesul populaţiei la educaţia de bază şi la serviciile de sănătate este de asemenea afectat de lipsa infrastructurii şi a serviciilor de transport. Prin urmare dezvoltarea infrastructurii va permite şi dezvoltarea acestor servicii pentru populaţia din spaţiul rural, mai ales că, în general s-a constatat o concentrare a acestora doar în marile centre economice.
Majoritatea căminelor culturale, caselor de cultură, si a altor aşezăminte culturale se află într-o situaţie continuă de degradare, neputând oferi astfel servicii culturale populaţiei rurale, aspect ce se răsfrânge şi în situaţia educaţională a acestora.
Pe fondul lipsei de mijloace financiare, numeroase aşezăminte culturale din spaţiul rural nu şi-au mai putut desfăşura activitatea datorită stării înaintate de degradare. Astfel în anul 2002 din totalul de 6147 de cămine culturale existente în ţară, doar 1874 mai puteau desfăşura activităţi culturale. Mai mult decât atât, deşi cca. 97% dintre căminele culturale beneficiază de un sediu propriu, dotarea acestora este mai mult decât nesatisfăcătoare pentru circa 80% dintre ele.
De asemenea obiectivele de patrimoniu, sunt în cea mai mare măsură supuse fenomenului de
degradare având drept cauza aceleaşi lipsuri financiare.
Axa 3 : Măsura "Încurajarea activităţilor turistice"
Axa 3 Măsura Încurajarea activităţilor turistice
Articole care stau la
baza măsurii
Articolele 52 (a)(iii) si 55 ale Regulamentului (CE) Nr. 1698/2005.
Punctul 5.3.3.1.3 din Anexa II a Regulamentului (CE) Nr. 1974/2006
Codul măsurii 313
Motivaţia sprijinului
Turismul reprezintă un sector cu potenţial deosebit pentru creşterea economică ce creează oportunităţi de angajare, crescând totodată atractivitatea zonelor rurale.
Turismul rural este considerată o activitate alternativă ce va putea fi dezvoltată datorită frumuseţii peisajelor, a unei părţi substanţiale a teritoriului rural ce se păstrează în stare semi naturală şi a păstrării unor importante tradiţii şi obiceiuri, reflectate în modul de viaţă tradiţional.
Cu toate acestea turismul rural nu este suficient dezvoltat confruntându-se în prezent cu dificultăţi din punct de vedere al aspectelor tehnice, financiare şi educaţionale, care necesită măsuri de susţinere şi impulsionare a dezvoltării sectorului, atât din punct de vedere cantitativ, cât şi calitativ.
Acest aspect se reflectă în economia rurală printr-un grad scăzut de diversificare fapt ce
determină venituri scăzute în rândul populaţiei rurale.
În vederea facilitării obţinerii veniturilor directe şi indirecte şi a creşterii ratei de angajare, este
necesară susţinerea infrastructurii şi a serviciilor turistice, atât în vederea creării şi promovării
unui turism competitiv în spaţiul rural, cât şi pentru înfiinţarea unor reţele locale de promovare şi furnizare a acestor servicii, cu implicarea activă a populaţiei rurale şi în special a femeilor şi a
tinerilor.
În ultimii ani turismul rural a cunoscut un ritm de dezvoltare accelerat astfel, dacă la nivelul anului 1996 exista un număr de 61 pensiuni turistice rurale cu o capacitate de cazare de 332 de locuri, la nivelul anului 2004 acestea au ajuns la un număr de 892 pensiuni turistice rurale cu o capacitate de cazare de 9405 locuri (sursa „Raportul de evaluare ex-ante”).
La nivelul anului 2005, în spaţiul rural, în cadrul pensiunilor turistice existau 11151 locuri de cazare.
(Sursa INS 2005)
Prin Programul SAPARD, respectiv prin Măsura 3.4 „Dezvoltarea şi diversificarea activităţilor
economice care generează activităţi multiple şi venituri alternative”au fost susţinute investiţiile
pentru turismul rural şi alte tipuri de turism (ecvestru, montan, etc.), acestea deţinând cea mai mare pondere în totalul investiţiilor susţinute prin această măsură. Astfel, raportul de monitorizare din martie 2007 arată că în intervalul august 2002 - septembrie 2006, au fost contractate 727 proiecte pe turism cu o valoare de aprox. 64 milioane Euro, din care 121 au fost finalizate. Din totalul proiectelor contractate au rezultat aproximativ 13000 locuri de cazare iar cele 121 proiecte finalizate au creat aproximativ 726 de locuri de muncă.
Cu toate acestea infrastructura turistică existentă nu răspunde pe deplin exigentelor turiştilor din punct de vedere cantitativ şi calitativ al spaţiilor de cazare şi a locurilor de recreere.
Obiectivele măsurii
Obiectivul general
Dezvoltarea activităţilor turistice în zonele rurale care să contribuie la creşterea numărului de locuri de muncă şi a veniturilor alternative, precum şi la creşterea atractivităţii spaţiului rural.
Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 189
Obiective specifice:
crearea şi menţinerea locurilor de muncă prin activităţi de turism, în special pentru tineri şi
femei;
crearea, îmbunătăţirea şi diversificarea infrastructurii şi serviciilor turistice;
creşterea numărului de turişti şi durata vizitelor.
Obiective operaţionale:
Creşterea şi îmbunătăţirea structurilor de primire turistice la scară mică;
Dezvoltarea sistemelor de informare şi promovare turistică;
Crearea facilităţilor recreaţionale în vederea asigurării accesului la zonele naturale de interes
turistic.
Domeniul de aplicabilitate şi acţiuni prevăzute
Sprijinul prin acesta măsura vizează:
a) investiţii în infrastructura de primire turistică;
b) investiţii în activităţi recreaţionale;
c) investiţii în infrastructura la scară mică precum centrele de informare, amenajarea de marcaje
turistice, etc.;
d) dezvoltarea şi/sau marketingul serviciilor turistice legate de turismul rural.
Descrierea tipului de operaţiuni acoperite
Prin această măsură pot fi acoperite următoarele operaţiuni:
Pentru componenta a):
i. construcţia, modernizarea, extinderea şi dotarea structurilor de primire turistice (structuri
agro-turistice şi alte tipuri de structuri de primire turistice realizate de o micro-întreprindere)
având până la 15 camere:
Pentru investiţii în structuri de primire turistice altele decât cele de agro-turism16,
nivelul de confort şi calitatea serviciilor prestate trebuie să fie echivalent cu minimum
3 margarete (definite în conformitate cu legislaţia naţională);
Pentru investiţiile în agro-turism structura de primire turistică trebuie să atingă nivelul
de confort şi calitate a serviciilor aferente echivalent cu minimum 1 margaretă
(definite în conformitate cu legislaţia naţională).
ii. construirea şi modernizarea infrastructurii aferente capacitaţilor de cazare precum sisteme de
apă/apă uzată, achiziţionare de echipamente de producere a energiei din surse regenerabile,
etc.
Pentru componenta b):
i. investiţii legate de activităţi recreaţionale precum ex: alei pentru plimbări, spaţii de
campare, plimbări cu mijloace de transport tradiţionale, adăposturi pentru vreme
nefavorabila etc.;
ii. investiţii legate de activităţi sportive precum alei de ciclism; ciclism montan, trasee pentru
echitaţie inclusiv prima achiziţie de cai (cu excepţia celor de cursă) în scop turistic şi
16 Agroturismul este o îmbinare a activităţilor agricole cu serviciile turistice în interiorul unei gospodării agricole sau ferme, ce constituie o
soluţie complementară de suplimentare a veniturilor din agricultură, cu efecte pozitive atât de natură economică cât şi socială, ce presupune contactul turistului cu activităţile gospodăreşti, şi asigurarea parţială a hranei din produse locale.
Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 190
asigurarea adăposturile acestora (ca parte din valoare eligibilă a proiectului), rafting,
alpinism, etc.
Pentru componenta c):
i. construirea, modernizarea şi dotarea centrelor de informare, promovare, prezentare şi
vizitare turistică, etc.
ii. dezvoltarea de sisteme electronice de rezervare pentru structurile de primire turistice;
iii. amenajarea de marcaje turistice, refugii turistice 17 de interes public etc.
iv. investiţii legate de refacerea în scop turistic a vechilor trasee de cale ferata cu ecartament
îngust, a amenajărilor complementare acestora (ex: construcţii, plan înclinat etc.),
recondiţionarea echipamentelor şi utilajelor;
v. investiţii legate de înfiinţarea şi amenajarea de trasee tematice (ex: “drumul vinului”, „al
olăritului”, „cioplitorilor în lemn” etc.).
Pentru componenta d):
i. elaborare de materiale promoţionale precum prima editare a materialelor în scopul
promovării acţiunilor turistice: broşuri de prezentare, panouri de informare, etc.
De asemenea, pentru toate tipurile de acţiuni, vor fi susţinute cheltuielile cu achiziţionarea de utilaje şi echipamente hardware, soft-uri, inclusiv costurile de instalare şi montaj şi costurile generale legate de întocmirea proiectului precum cheltuielile cu arhitecţii şi inginerii, consultanţa, studii de fezabilitate, achiziţia de patente şi licenţe, în limita unui procent de 10% din valoarea totală a proiectului, iar pentru proiectele care nu prevăd construcţii în limita a 5%.
Cerinţe generale
• Beneficiarul trebuie să-şi desfăşoare activitatea în spaţiul rural;
• Micro-întreprinderea de tip start-up18 trebuie să fie înregistrată în spaţiul rural;
• Cel puţin 50% din angajaţii unei microîntreprinderi trebuie să aibă domiciliul în spaţiul rural;
• În cazul investiţiilor în agro-turism, beneficiarul trebuie să desfăşoare o activitate agricolă în
momentul aplicării;
• Beneficiarul trebuie să prezinte un plan de afaceri;
• Beneficiarul să nu fie în dificultate financiară;
• Scopul investiţiei trebuie păstrată cel puţin 5 ani de la finalizarea proiectului;
• Structurile de primire turistice rurale vor fi conforme cu legislaţia naţională în vigoare;
• Pentru investiţii noi, modernizare şi extindere în cazul structurilor de primire turistice rurale,
altele decât cele agro-turistice, nivelul de confort şi calitatea serviciilor prestate trebuie să fie
echivalent cu minim 3 margarete;
• Pentru investiţii în structuri de primire agro-turistice, nivelul de confort şi calitatea
serviciilor prestate trebuie să fie echivalent cu minim 1 margaretă;
• Construcţia, modernizarea şi extinderea clădirilor trebuie să păstreze arhitectura specifică
locală şi să se încadreze în prevederile PUG;
• Pentru investiţiile noi în structurile de primire turistice, suprafaţa de teren aferentă structurii
de primire turistice (inclusiv în structuri de primire agro-turistice) trebuie să fie de cel puţin
1000 mp19;
17 Definite conform legislaţiei în vigoare.
18 Nou înfiinţată.
19 suprafaţa construită + suprafaţa terenului din jurul construcţiei
Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 191
• Beneficiarul sau responsabilul de proiect să facă dovada calificării pentru activitatea propusă
sau să o dobândească până la finalizarea proiectului;
• Beneficiarul trebuie să prezinte toate avizele şi acordurile necesare investiţiei respective,
inclusiv cele de mediu;
• Beneficiarul trebuie să dovedească dreptul de proprietate asupra terenului sau dreptul de
concesiune pe o perioada de cel puţin 10 ani;
• Beneficiarul să declare pe proprie răspundere că va asigura cofinanţarea proiectului;
• Beneficiarul care îşi propune o activitate generatoare de profit, să declare pe proprie
răspundere faptul că suma totală a ajutorului public nerambursabil accesat de către acesta nu
depăşeşte 200.000 Euro pe o perioadă de până la 3 ani fiscali;
• Asociaţiile de dezvoltare intercomunitară să se realizeze doar între localităţile rurale.
Cheltuieli neeligibile
i. impozite şi taxe;
ii. costuri operaţionale, inclusiv costuri de întreţinere şi chirie;
iii. comisioane bancare, costurile garanţiilor şi cheltuieli similare;
iv. cheltuieli pentru cumpărarea de echipament second – hand;
v. investiţii realizate de fermierii care au activitate de bază pescuitul şi/sau acvacultura.
Beneficiari
- micro-întreprinderile20 pentru toate componentele de la „a” la „d”;
- consilii locale şi asociaţii de dezvoltare intercomunitară pentru componenta „c”;
- ONG-uri pentru componentele „b”şi „c”.
Intensitatea sprijinului
a) Pentru investiţiile în interes public negeneratoare de profit, intensitatea sprijinului public
nerambursabil va fi de până la 100% din totalul cheltuielilor eligibile şi va fi acordat pe baza
următoarelor criterii de prioritizare:
Criterii de prioritizare:
Proiectele care sunt cuprinse într-o strategie de dezvoltare la nivel regional/judeţean/local
Proiecte de turism aplicate în localităţi în care s-au derulat sau se derulează acţiuni de
renovare a satelor.
Plafonul maxim al costului total eligibil pe proiect nu poate depăşi 300.000 Euro.
b) Pentru investiţiile generatoare de profit, intensitatea ajutorului public nerambursabil va fi de
până la 70%21 din totalul cheltuielilor eligibile şi nu poate depăşi plafonul de 200.000 Euro/beneficiar pentru o perioadă de minim 3 ani fiscali conform regulii „de minimis” stipulată în Regulamentul Comisiei (CE) nr. 1998/2006. Acest plafon se aplică indiferent de forma ajutorului „de minimis” sau 20 Aşa cum sunt definite în Recomandarea Comisiei (CE) nr. 361/2003 şi în legislaţia naţională în vigoare (având mai puţin de 10 angajaţi
şi o cifră de afaceri anuală netă sau active totale având o valoare de până la 2 milioane Euro). Statutul de micro-întreprindere poate viza un beneficiar care deţine cel puţin statutul de persoana fizica autorizată. În cazul investiţiilor în agro-turism beneficiarul trebuie să
desfăşoare o activitate agricolă în momentul aplicării. 21 Intensitatea sprijinului public nerambursabil pentru micro-întreprinderile din regiunea Bucureşti-Ilfov va fi cu 10% mai mică decât în celelalte regiuni ale ţării, în conformitate cu harta regională privind ajutoarele de stat.
Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 192
de obiectivul urmărit şi indiferent dacă ajutorul acordat de statul membru este finanţat în totalitate sau parţial din surse de origine comunitară.
De asemenea va exista un sistem de monitorizare a cererilor de finanţare pentru Programul de
dezvoltare rurală, în conformitate cu prevederile Regulamentului 1998/2006 art. 3 privind
monitorizarea sprijinului „de minimis”, prin intermediul registrului central de monitorizare al
sprijinului „de minimis” care va cuprinde date complete cu privire la accesarea acestuia.
Criterii de prioritizare
Intensitatea sprijinului Criterii de acordare
70% Pentru tineri şi femei cu domiciliul în spaţiul rural care işi propun
activităţi de agro-turism
65% Pentru proiectele ce îşi propun investiţii în infrastructuri de primire
turistice ce păstrează amenajarea interioară în stil tradiţional
60%
Pentru tineri şi femei cu domiciliul în spaţiul rural
Sau
Proiectele care sunt cuprinse într-o strategie de dezvoltare la nivel
regional/judeţean/local
55% Alte categorii care nu îndeplinesc criteriile mai sus menţionate
Notă: pentru acele proiecte de turism care includ şi investiţii de producere a energiei din surse
regenerabile, intensitatea sprijinului pentru achiziţionarea echipamentelor specifice şi montajul
acestora va fi de 70%.
Plafonul maxim al costului total eligibil pe proiect nu poate depăşi 600.000 Euro.
Descrierea angajamentelor
În conformitate cu prevederile art. 71 alin. 5 din Regulamentul (CE) nr. 1698/2005 se va constitui un sistem eficient de management al riscului, prin cofinanţarea cheltuielilor ocazionate de contribuţia
MADR la înfiinţarea de fonduri locale de garantare rurală pentru acordarea de garanţii cât şi la
constituirea unui fond de contra-garantare în scopul diminuării riscului. Sistemul de garantare rurală va respecta prevederile art. 50-52 din Regulamentul (CE) nr. 1974/2006.
Criteriile şi liniile de demarcare cu alte instrumente financiare ale UE
Demarcare FEADR –FEDR (PNDR –POR)
Intervenţia FEADR vizează:
- investiţiile cu valoare eligibila de până la 600.000 Euro (cost total investiţiecheltuieli
eligibile şi neeligibile de până la 1 milion Euro) în infrastructura turistică
din spaţiul rural, inclusiv din staţiunile turistice cu excepţia investiţiilor din
staţiunile balneo-climaterice;
- centre locale de informare şi promovare turistică din spaţiul rural.
Intervenţia FEDR vizează investiţii în infrastructura turistică din:
- staţiunile turistice din mediul rural al căror cost total (cheltuieli eligibile şi
neeligibile) este de peste 1 mil. Euro
- mediul urban
- staţiunile balneo-climaterice indiferent de teritoriu – rural sau urban
- centrele naţionale de promovare turistică.
Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 194
Articole care stau la
baza măsurii
Articolele 52 (a)(iii) si 55 ale Regulamentului (CE) Nr. 1698/2005.
Punctul 5.3.3.1.3 din Anexa II a Regulamentului (CE) Nr. 1974/2006
Codul măsurii 313
Motivaţia sprijinului
Turismul reprezintă un sector cu potenţial deosebit pentru creşterea economică ce creează oportunităţi de angajare, crescând totodată atractivitatea zonelor rurale.
Turismul rural este considerată o activitate alternativă ce va putea fi dezvoltată datorită frumuseţii peisajelor, a unei părţi substanţiale a teritoriului rural ce se păstrează în stare semi naturală şi a păstrării unor importante tradiţii şi obiceiuri, reflectate în modul de viaţă tradiţional.
Cu toate acestea turismul rural nu este suficient dezvoltat confruntându-se în prezent cu dificultăţi din punct de vedere al aspectelor tehnice, financiare şi educaţionale, care necesită măsuri de susţinere şi impulsionare a dezvoltării sectorului, atât din punct de vedere cantitativ, cât şi calitativ.
Acest aspect se reflectă în economia rurală printr-un grad scăzut de diversificare fapt ce
determină venituri scăzute în rândul populaţiei rurale.
În vederea facilitării obţinerii veniturilor directe şi indirecte şi a creşterii ratei de angajare, este
necesară susţinerea infrastructurii şi a serviciilor turistice, atât în vederea creării şi promovării
unui turism competitiv în spaţiul rural, cât şi pentru înfiinţarea unor reţele locale de promovare şi furnizare a acestor servicii, cu implicarea activă a populaţiei rurale şi în special a femeilor şi a
tinerilor.
În ultimii ani turismul rural a cunoscut un ritm de dezvoltare accelerat astfel, dacă la nivelul anului 1996 exista un număr de 61 pensiuni turistice rurale cu o capacitate de cazare de 332 de locuri, la nivelul anului 2004 acestea au ajuns la un număr de 892 pensiuni turistice rurale cu o capacitate de cazare de 9405 locuri (sursa „Raportul de evaluare ex-ante”).
La nivelul anului 2005, în spaţiul rural, în cadrul pensiunilor turistice existau 11151 locuri de cazare.
(Sursa INS 2005)
Prin Programul SAPARD, respectiv prin Măsura 3.4 „Dezvoltarea şi diversificarea activităţilor
economice care generează activităţi multiple şi venituri alternative”au fost susţinute investiţiile
pentru turismul rural şi alte tipuri de turism (ecvestru, montan, etc.), acestea deţinând cea mai mare pondere în totalul investiţiilor susţinute prin această măsură. Astfel, raportul de monitorizare din martie 2007 arată că în intervalul august 2002 - septembrie 2006, au fost contractate 727 proiecte pe turism cu o valoare de aprox. 64 milioane Euro, din care 121 au fost finalizate. Din totalul proiectelor contractate au rezultat aproximativ 13000 locuri de cazare iar cele 121 proiecte finalizate au creat aproximativ 726 de locuri de muncă.
Cu toate acestea infrastructura turistică existentă nu răspunde pe deplin exigentelor turiştilor din punct de vedere cantitativ şi calitativ al spaţiilor de cazare şi a locurilor de recreere.
Obiectivele măsurii
Obiectivul general
Dezvoltarea activităţilor turistice în zonele rurale care să contribuie la creşterea numărului de locuri de muncă şi a veniturilor alternative, precum şi la creşterea atractivităţii spaţiului rural.
Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 189
Obiective specifice:
crearea şi menţinerea locurilor de muncă prin activităţi de turism, în special pentru tineri şi
femei;
crearea, îmbunătăţirea şi diversificarea infrastructurii şi serviciilor turistice;
creşterea numărului de turişti şi durata vizitelor.
Obiective operaţionale:
Creşterea şi îmbunătăţirea structurilor de primire turistice la scară mică;
Dezvoltarea sistemelor de informare şi promovare turistică;
Crearea facilităţilor recreaţionale în vederea asigurării accesului la zonele naturale de interes
turistic.
Domeniul de aplicabilitate şi acţiuni prevăzute
Sprijinul prin acesta măsura vizează:
a) investiţii în infrastructura de primire turistică;
b) investiţii în activităţi recreaţionale;
c) investiţii în infrastructura la scară mică precum centrele de informare, amenajarea de marcaje
turistice, etc.;
d) dezvoltarea şi/sau marketingul serviciilor turistice legate de turismul rural.
Descrierea tipului de operaţiuni acoperite
Prin această măsură pot fi acoperite următoarele operaţiuni:
Pentru componenta a):
i. construcţia, modernizarea, extinderea şi dotarea structurilor de primire turistice (structuri
agro-turistice şi alte tipuri de structuri de primire turistice realizate de o micro-întreprindere)
având până la 15 camere:
Pentru investiţii în structuri de primire turistice altele decât cele de agro-turism16,
nivelul de confort şi calitatea serviciilor prestate trebuie să fie echivalent cu minimum
3 margarete (definite în conformitate cu legislaţia naţională);
Pentru investiţiile în agro-turism structura de primire turistică trebuie să atingă nivelul
de confort şi calitate a serviciilor aferente echivalent cu minimum 1 margaretă
(definite în conformitate cu legislaţia naţională).
ii. construirea şi modernizarea infrastructurii aferente capacitaţilor de cazare precum sisteme de
apă/apă uzată, achiziţionare de echipamente de producere a energiei din surse regenerabile,
etc.
Pentru componenta b):
i. investiţii legate de activităţi recreaţionale precum ex: alei pentru plimbări, spaţii de
campare, plimbări cu mijloace de transport tradiţionale, adăposturi pentru vreme
nefavorabila etc.;
ii. investiţii legate de activităţi sportive precum alei de ciclism; ciclism montan, trasee pentru
echitaţie inclusiv prima achiziţie de cai (cu excepţia celor de cursă) în scop turistic şi
16 Agroturismul este o îmbinare a activităţilor agricole cu serviciile turistice în interiorul unei gospodării agricole sau ferme, ce constituie o
soluţie complementară de suplimentare a veniturilor din agricultură, cu efecte pozitive atât de natură economică cât şi socială, ce presupune contactul turistului cu activităţile gospodăreşti, şi asigurarea parţială a hranei din produse locale.
Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 190
asigurarea adăposturile acestora (ca parte din valoare eligibilă a proiectului), rafting,
alpinism, etc.
Pentru componenta c):
i. construirea, modernizarea şi dotarea centrelor de informare, promovare, prezentare şi
vizitare turistică, etc.
ii. dezvoltarea de sisteme electronice de rezervare pentru structurile de primire turistice;
iii. amenajarea de marcaje turistice, refugii turistice 17 de interes public etc.
iv. investiţii legate de refacerea în scop turistic a vechilor trasee de cale ferata cu ecartament
îngust, a amenajărilor complementare acestora (ex: construcţii, plan înclinat etc.),
recondiţionarea echipamentelor şi utilajelor;
v. investiţii legate de înfiinţarea şi amenajarea de trasee tematice (ex: “drumul vinului”, „al
olăritului”, „cioplitorilor în lemn” etc.).
Pentru componenta d):
i. elaborare de materiale promoţionale precum prima editare a materialelor în scopul
promovării acţiunilor turistice: broşuri de prezentare, panouri de informare, etc.
De asemenea, pentru toate tipurile de acţiuni, vor fi susţinute cheltuielile cu achiziţionarea de utilaje şi echipamente hardware, soft-uri, inclusiv costurile de instalare şi montaj şi costurile generale legate de întocmirea proiectului precum cheltuielile cu arhitecţii şi inginerii, consultanţa, studii de fezabilitate, achiziţia de patente şi licenţe, în limita unui procent de 10% din valoarea totală a proiectului, iar pentru proiectele care nu prevăd construcţii în limita a 5%.
Cerinţe generale
• Beneficiarul trebuie să-şi desfăşoare activitatea în spaţiul rural;
• Micro-întreprinderea de tip start-up18 trebuie să fie înregistrată în spaţiul rural;
• Cel puţin 50% din angajaţii unei microîntreprinderi trebuie să aibă domiciliul în spaţiul rural;
• În cazul investiţiilor în agro-turism, beneficiarul trebuie să desfăşoare o activitate agricolă în
momentul aplicării;
• Beneficiarul trebuie să prezinte un plan de afaceri;
• Beneficiarul să nu fie în dificultate financiară;
• Scopul investiţiei trebuie păstrată cel puţin 5 ani de la finalizarea proiectului;
• Structurile de primire turistice rurale vor fi conforme cu legislaţia naţională în vigoare;
• Pentru investiţii noi, modernizare şi extindere în cazul structurilor de primire turistice rurale,
altele decât cele agro-turistice, nivelul de confort şi calitatea serviciilor prestate trebuie să fie
echivalent cu minim 3 margarete;
• Pentru investiţii în structuri de primire agro-turistice, nivelul de confort şi calitatea
serviciilor prestate trebuie să fie echivalent cu minim 1 margaretă;
• Construcţia, modernizarea şi extinderea clădirilor trebuie să păstreze arhitectura specifică
locală şi să se încadreze în prevederile PUG;
• Pentru investiţiile noi în structurile de primire turistice, suprafaţa de teren aferentă structurii
de primire turistice (inclusiv în structuri de primire agro-turistice) trebuie să fie de cel puţin
1000 mp19;
17 Definite conform legislaţiei în vigoare.
18 Nou înfiinţată.
19 suprafaţa construită + suprafaţa terenului din jurul construcţiei
Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 191
• Beneficiarul sau responsabilul de proiect să facă dovada calificării pentru activitatea propusă
sau să o dobândească până la finalizarea proiectului;
• Beneficiarul trebuie să prezinte toate avizele şi acordurile necesare investiţiei respective,
inclusiv cele de mediu;
• Beneficiarul trebuie să dovedească dreptul de proprietate asupra terenului sau dreptul de
concesiune pe o perioada de cel puţin 10 ani;
• Beneficiarul să declare pe proprie răspundere că va asigura cofinanţarea proiectului;
• Beneficiarul care îşi propune o activitate generatoare de profit, să declare pe proprie
răspundere faptul că suma totală a ajutorului public nerambursabil accesat de către acesta nu
depăşeşte 200.000 Euro pe o perioadă de până la 3 ani fiscali;
• Asociaţiile de dezvoltare intercomunitară să se realizeze doar între localităţile rurale.
Cheltuieli neeligibile
i. impozite şi taxe;
ii. costuri operaţionale, inclusiv costuri de întreţinere şi chirie;
iii. comisioane bancare, costurile garanţiilor şi cheltuieli similare;
iv. cheltuieli pentru cumpărarea de echipament second – hand;
v. investiţii realizate de fermierii care au activitate de bază pescuitul şi/sau acvacultura.
Beneficiari
- micro-întreprinderile20 pentru toate componentele de la „a” la „d”;
- consilii locale şi asociaţii de dezvoltare intercomunitară pentru componenta „c”;
- ONG-uri pentru componentele „b”şi „c”.
Intensitatea sprijinului
a) Pentru investiţiile în interes public negeneratoare de profit, intensitatea sprijinului public
nerambursabil va fi de până la 100% din totalul cheltuielilor eligibile şi va fi acordat pe baza
următoarelor criterii de prioritizare:
Criterii de prioritizare:
Proiectele care sunt cuprinse într-o strategie de dezvoltare la nivel regional/judeţean/local
Proiecte de turism aplicate în localităţi în care s-au derulat sau se derulează acţiuni de
renovare a satelor.
Plafonul maxim al costului total eligibil pe proiect nu poate depăşi 300.000 Euro.
b) Pentru investiţiile generatoare de profit, intensitatea ajutorului public nerambursabil va fi de
până la 70%21 din totalul cheltuielilor eligibile şi nu poate depăşi plafonul de 200.000 Euro/beneficiar pentru o perioadă de minim 3 ani fiscali conform regulii „de minimis” stipulată în Regulamentul Comisiei (CE) nr. 1998/2006. Acest plafon se aplică indiferent de forma ajutorului „de minimis” sau 20 Aşa cum sunt definite în Recomandarea Comisiei (CE) nr. 361/2003 şi în legislaţia naţională în vigoare (având mai puţin de 10 angajaţi
şi o cifră de afaceri anuală netă sau active totale având o valoare de până la 2 milioane Euro). Statutul de micro-întreprindere poate viza un beneficiar care deţine cel puţin statutul de persoana fizica autorizată. În cazul investiţiilor în agro-turism beneficiarul trebuie să
desfăşoare o activitate agricolă în momentul aplicării. 21 Intensitatea sprijinului public nerambursabil pentru micro-întreprinderile din regiunea Bucureşti-Ilfov va fi cu 10% mai mică decât în celelalte regiuni ale ţării, în conformitate cu harta regională privind ajutoarele de stat.
Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 192
de obiectivul urmărit şi indiferent dacă ajutorul acordat de statul membru este finanţat în totalitate sau parţial din surse de origine comunitară.
De asemenea va exista un sistem de monitorizare a cererilor de finanţare pentru Programul de
dezvoltare rurală, în conformitate cu prevederile Regulamentului 1998/2006 art. 3 privind
monitorizarea sprijinului „de minimis”, prin intermediul registrului central de monitorizare al
sprijinului „de minimis” care va cuprinde date complete cu privire la accesarea acestuia.
Criterii de prioritizare
Intensitatea sprijinului Criterii de acordare
70% Pentru tineri şi femei cu domiciliul în spaţiul rural care işi propun
activităţi de agro-turism
65% Pentru proiectele ce îşi propun investiţii în infrastructuri de primire
turistice ce păstrează amenajarea interioară în stil tradiţional
60%
Pentru tineri şi femei cu domiciliul în spaţiul rural
Sau
Proiectele care sunt cuprinse într-o strategie de dezvoltare la nivel
regional/judeţean/local
55% Alte categorii care nu îndeplinesc criteriile mai sus menţionate
Notă: pentru acele proiecte de turism care includ şi investiţii de producere a energiei din surse
regenerabile, intensitatea sprijinului pentru achiziţionarea echipamentelor specifice şi montajul
acestora va fi de 70%.
Plafonul maxim al costului total eligibil pe proiect nu poate depăşi 600.000 Euro.
Descrierea angajamentelor
În conformitate cu prevederile art. 71 alin. 5 din Regulamentul (CE) nr. 1698/2005 se va constitui un sistem eficient de management al riscului, prin cofinanţarea cheltuielilor ocazionate de contribuţia
MADR la înfiinţarea de fonduri locale de garantare rurală pentru acordarea de garanţii cât şi la
constituirea unui fond de contra-garantare în scopul diminuării riscului. Sistemul de garantare rurală va respecta prevederile art. 50-52 din Regulamentul (CE) nr. 1974/2006.
Criteriile şi liniile de demarcare cu alte instrumente financiare ale UE
Demarcare FEADR –FEDR (PNDR –POR)
Intervenţia FEADR vizează:
- investiţiile cu valoare eligibila de până la 600.000 Euro (cost total investiţiecheltuieli
eligibile şi neeligibile de până la 1 milion Euro) în infrastructura turistică
din spaţiul rural, inclusiv din staţiunile turistice cu excepţia investiţiilor din
staţiunile balneo-climaterice;
- centre locale de informare şi promovare turistică din spaţiul rural.
Intervenţia FEDR vizează investiţii în infrastructura turistică din:
- staţiunile turistice din mediul rural al căror cost total (cheltuieli eligibile şi
neeligibile) este de peste 1 mil. Euro
- mediul urban
- staţiunile balneo-climaterice indiferent de teritoriu – rural sau urban
- centrele naţionale de promovare turistică.
Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 194
Axa 2 : Măsura "Prima împădurire a terenurilor agricole"
Măsuri privind utilizarea durabilă a terenurilor forestiere
Măsura Prima împădurire a terenurilor agricole
Articole care stau la
baza măsurii
Articolul 36 b (i) coroborat cu articolul 43 din Reg. (EC) nr. 1698/2005
Codul măsurii 221
Motivaţia sprijinului
Ponderea pădurilor în suprafaţa totală a României este de 26,8% faţă de media europeană de cca.
32%. Suprafaţa de pădure per locuitor, în România, este de 0,28 hectare fiind cu puţin sub media
europeană, de 0,32 hectare. Pentru spaţiul geografic românesc un procent de păduri 35% reprezintă
valoarea optimă, pentru asigurarea echilibrului ecologic, pe termen mediu.
Suprafaţa de pădure şi alte terenuri acoperite de vegetaţie forestieră este de 6.742.800 hectare (INS
2006). În perioada 2007-2013, prin contribuţia acestei măsuri, se doreşte creşterea acestei suprafeţe cu
1,32%.
Împădurirea terenurilor agricole, în special în zona de câmpie, este importantă pentru contribuţia la
protecţia mediului înconjurător, prevenirea dezastrelor naturale, atenuarea schimbărilor climatice,
precum şi pentru creşterea biodiversităţii, îmbunătăţirea capacităţii de reţinere a apei şi de asemenea la
îmbunătăţirea calităţii aerului.
Creşterea suprafeţelor împădurite contribuie la îndeplinirea obiectivelor globale cu privire la
reducerea CO2 pentru atenuarea schimbărilor climatice şi creşterea utilizării de energie regenerabilă.
Cea mai mare parte a pădurilor României este situată în zona montană (51,9%). În regiunea de dealuri
se găsesc 37,2% din păduri, iar în regiunea de câmpie numai 10,9% din suprafaţa pădurilor ţării.
Există un potenţial mare de împădurire: mai mult de 7 milioane de ha cu fertilitate scăzută pentru
culturi agricole.
Pădurea, prin funcţiile sale ecologice, sociale şi economice pe care le îndeplineşte, furnizează
importante resurse şi servicii societăţii fiind şi o sursă importantă de bioenergie.
Obiectivele măsurii
Obiective generale:
-îmbunătăţirea calităţii mediului;
-combaterea schimbărilor climatice;
-fixarea carbonului;
Obiective specifice:
-creşterea pădurilor cu rol de protecţie;
-obţinerea de lemn pentru scopuri bioenergetice;
-reducerea efectului secetei;
-îmbunătăţirea calităţii solului;
Obiective operaţionale:
-extinderea suprafeţei forestiere naţionale prin sprijin pentru împădurire şi menţinerea plantaţiei;
-îmbunătăţirea calităţii peisajului;
Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 178
Domeniul de aplicabilitate şi acţiuni prevăzute
Sprijinul pentru împădurirea terenurilor agricole va fi acordat :
a) beneficiarilor privaţi, pentru înfiinţarea de plantaţii noi, cât şi pentru lucrări de întreţinere pe o
perioada de maximum 5 ani, inclusiv o primă compensatorie pentru veniturile care se pierd, în
primi ani, ca urmare a împăduririi (o prima anuală per ha timp pe maxim 15 ani);
b) beneficiarilor publici (consilii locale), numai pentru înfiinţarea plantaţiilor (dacă terenul
agricol destinat împăduririi va fi concesionat, închiriat de o persoană fizică sau juridică de
drept privat, primele prevăzute în paragraful anterior pot fi acordate)
Prin „pădure” se înţelege un teren cu o suprafaţă mai mare de 0,5 ha, acoperit cu arbori de o înălţime
mai mare de 5 metri şi care realizează o consistenţă mai mare de 0,1, iar în cazul perdelelor forestiere
de protecţie acestea vor avea o lăţime de cel puţin 20 metri.
Pentru prima împădurire a terenurilor agricole se vor utiliza specii adaptate condiţiilor locale de
mediu, în conformitate cu normele tehnice în vigoare.
Definirea terenului agricol
Teren agricol – suprafaţă de teren care are urmatoarele categoriile de folosinţă: arabil, păşuni şi fâneţe
naturale, plantaţii pomicole, vii, alte culturi permanente în conformitate cu legislaţia naţională.
Definirea fermierului
Fermier – persoană fizică sau juridică sau un grup de persoane fizice sau juridice, indiferent de
statutul juridic conferit grupului de către legislaţia naţională, a căror exploataţie este situată în
România şi care practică activităţi agricole sau activităţi agricole şi forestiere.
Criterii de eligibilitate
i. Sunt eligibile toate categoriile de deţinători de terenuri agricole.
ii. Întotdeauna este necesar ca proprietarul terenului să-şi exprime acordul pentru înfiinţarea şi
menţinerea plantaţiei, respectiv a arboretului, pe o perioada cel puţin egală cu ciclul de producţie
al acesteia/acestuia stabilit în memoriul justificativ, pe baza normele tehnice în vigoare. Prima
împădurire în site-urile Natura 2000 trebuie să fie corelată cu planurile de management ale sitului.
iii. În situaţia proiectelor care privesc instalarea culturilor din specii cu creştere rapidă, sunt sprijinite
numai cheltuielile de înfiinţare a plantaţiilor, indiferent de beneficiar. Speciile forestiere cu
creştere rapidă sunt cele care au un ciclu de producţie de maxim 15 ani, în funcţie de condiţiile de
mediu locale.
Tipuri de investiţii (eligibile/neeligibile)
Solicitanţii vor primi sprijin pentru împădurirea terenurilor agricole. Sprijinul va consta în plăţi
compensatorii către beneficiari, care vor cuprinde, după caz, următoarele:
a) Costurile de instalare (include costuri pentru materialele necesare plantării, plantarea propriuzisa
şi costurile legate de acestea);
b) Costuri pentru execuţia completărilor curente în procentele prevăzute de normele tehnice în
vigoare, întreţinerea plantaţiei (o prima anuală per ha timp de maxim 5 ani, începând cu anul
instalării);
c) O prima compensatorie pentru pierderi ale veniturilor ca urmare a împăduririi (o primă anuală
per ha timp de maxim 15 ani, începând cu anul instalării).
Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 179
Categoriile de investiţii care se finanţează în cadrul măsuri 221, pot fi:
i. Investiţii pentru construcţii specifice, instalaţii şi echipamente pentru protecţia împotriva
incendiilor, (pichete de incendiu, rezervoare de apă, echipamente şi unelte pentru stingerea
incendiilor);
ii. Achiziţia de puieţi forestieri;
iii. Executarea drumurilor tehnologice de acces la şantierele de împădurire ;
iv. Transportul materialelor, puieţilor şi forţei de muncă pe şantier;
v. Punerea la şanţ a puieţilor ;
vi. Pregătirea terenului şi a solului în vederea împăduririi;
vii. Executarea de lucrări de îmbunătăţiri funciare (terase, lucrări de desecare, cleionaje, garnisaje,
etc);
viii. Executarea plantaţiei (pichetare, transport puieţi prin purtare directă, executare gropi, plantare
puieţi, recepare puieţi);
ix. Cheltuielile materiale şi manoperă pentru împrejmuirea cu gard a terenului pe care se
înfiinţează plantaţia forestieră;
x. Tratamente cu produse biologice sau chimice, necesare asigurării stării de sănătate,
îngrăşăminte/amendamente;
xi. Lucrările de completări curente şi întreţineri pe o perioada de maxim 5 ani, începând cu anul
instalării;
xii. Sisteme individuale de protecţie a puieţilor forestieri;
xiii. Alte cheltuieli aferente înfiinţării şi întreţinerii plantaţiei.
Investiţii neeligibile:
i. Înfiinţarea culturilor pentru pomi de Crăciun;
ii. Costurile pentru proiectele care au fost finanţate prin Măsura 143;
iii. Întreţinerea plantaţiilor înfiinţate cu specii repede crescătoare definite la art..43 Regulamentul
Comisiei 1968/2005;
iv. Completări curente şi întreţinerea plantaţiilor, în cazul beneficiarilor publici;
v. Împădurirea pajiştilor permanente;
vi. TVA-ul, cu excepţia TVA-ului nerambursabil conform art. 71 (3) lit. a) din Reglementarea
Consiliului nr. 1698/2005;
vii. Comisioane bancare, costurile garanţiilor şi cheltuieli similare;
viii. Costuri de schimb valutar, taxe şi pierderi ocazionate de schimburile valutare asociate
contului euro APDRP;
ix. Cheltuieli efectuate de administraţia publică, incluzând APDRP şi în special cheltuieli de
regie, chirii şi salarii ale personalului angajat în activităţi de management, implementare,
monitorizare şi control;
x. Fermieri care beneficiază de sprijin prin Măsura 113 - Pensionarea timpurie a fermierilor şi a
muncitorilor agricoli.
Criteriile de selecţie
Se aprobă de Comitetul de Monitorizare pentru PNDR şi se aplică pentru fiecare sesiune de depunere
a proiectelor de către APDRP.
a) Terenuri agricole situate în zona de câmpie;
b) Terenuri agricole situate în zona de deal;
c) Terenuri agricole situate în zona de munte;
d) Plantaţii forestiere cu ciclu de producţie de peste 40 ani;
e) Plantaţii cu suprafaţa mai mare de 10 ha;
f) În cazul schimbării destinaţiei terenului de la agricol la forestier;
g) Cel puţin doua specii în compoziţie.
Aria de aplicare
Spaţiul rural, la nivelul întregii ţări.
Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 180
Metodologia de calcul a proiectelor
Elaborarea proiectului şi lucrărilor de împădurire se face în conformitate cu legislaţia naţionala în
vigoare.
Pentru stabilirea primei compensatorii pentru pierderea venitului ca urmare a împăduririi s-a ţinut cont
de marja brută standard pentru cultura de porumb neirigat din zona de deal cu o productivitate medie.
Conform studiului elaborat de Institutul de Cercetare - Dezvoltare pentru Economie Agrară în anul
2003-2004 marja brută standard pentru cultura de porumb neirigat din zona de deal cu o productivitate
medie este de 223,7 euro/ha.
Pentru stabilirea costurilor înfiinţării şi întreţinerii pe o perioada de 5 ani a plantaţiei s-au folosit
datele furnizate de Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice. Datele au fost cuantificate pe
principalele compoziţii de împădurire în funcţie de zona geografică.
Cheltuielile eligibile cuprinse în devizul unui proiect nu pot depăşi valorile din tabelul de mai jos.
Tipul sprijinului Valoare (Euro)
1. Pregătirea solului 142/ha (fără TVA)
2. Înfiinţarea plantaţiei 864/ha (fără TVA)
3. Întreţinerea plantaţiei (pe o perioada de 5
ani)
2329/ha (fără TVA)
4. Pierdere de venit (pe o perioada de 15 ani) - fermieri: 220 Euro/an/ha
- alţi deţinători: 110 Euro/an/ha
Legătura dintre măsura şi programele naţionale de împădurire
Aceasta măsură are legătura directă cu Programul privind extinderea suprafeţelor de pădure 2006-
2008, program care prevede creşterea suprafeţelor de pădure prin împădurirea terenurilor degradate
inapte folosinţelor agricole şi înfiinţarea de perdele forestiere de protecţie şi Politica şi Strategia de
Dezvoltare a Sectorului Forestier din România 2001-2010.
Volumul sprijinului
Sprijinul public (comunitar şi naţional) acordat în cadrul acestei măsuri nu va depăşi 70% din totalul
cheltuielilor eligibile.
În zonele defavorizate (LFA) şi în siturile Natura 2000 sprijinul public va fi limitat la 80% din totalul
cheltuielilor eligibile.
Finanţare
Propunere
• Cheltuială publică: 229.341.337 Euro
• Costuri totale: 305.788.450 Euro
Beneficiarii publici sau privaţi pot participa cu servicii şi bunuri în natură de până la 30% din valoarea
proiectului conform art 54. din Regulamentul Comisiei nr. 1974/2006.
Măsura Prima împădurire a terenurilor agricole
Articole care stau la
baza măsurii
Articolul 36 b (i) coroborat cu articolul 43 din Reg. (EC) nr. 1698/2005
Codul măsurii 221
Motivaţia sprijinului
Ponderea pădurilor în suprafaţa totală a României este de 26,8% faţă de media europeană de cca.
32%. Suprafaţa de pădure per locuitor, în România, este de 0,28 hectare fiind cu puţin sub media
europeană, de 0,32 hectare. Pentru spaţiul geografic românesc un procent de păduri 35% reprezintă
valoarea optimă, pentru asigurarea echilibrului ecologic, pe termen mediu.
Suprafaţa de pădure şi alte terenuri acoperite de vegetaţie forestieră este de 6.742.800 hectare (INS
2006). În perioada 2007-2013, prin contribuţia acestei măsuri, se doreşte creşterea acestei suprafeţe cu
1,32%.
Împădurirea terenurilor agricole, în special în zona de câmpie, este importantă pentru contribuţia la
protecţia mediului înconjurător, prevenirea dezastrelor naturale, atenuarea schimbărilor climatice,
precum şi pentru creşterea biodiversităţii, îmbunătăţirea capacităţii de reţinere a apei şi de asemenea la
îmbunătăţirea calităţii aerului.
Creşterea suprafeţelor împădurite contribuie la îndeplinirea obiectivelor globale cu privire la
reducerea CO2 pentru atenuarea schimbărilor climatice şi creşterea utilizării de energie regenerabilă.
Cea mai mare parte a pădurilor României este situată în zona montană (51,9%). În regiunea de dealuri
se găsesc 37,2% din păduri, iar în regiunea de câmpie numai 10,9% din suprafaţa pădurilor ţării.
Există un potenţial mare de împădurire: mai mult de 7 milioane de ha cu fertilitate scăzută pentru
culturi agricole.
Pădurea, prin funcţiile sale ecologice, sociale şi economice pe care le îndeplineşte, furnizează
importante resurse şi servicii societăţii fiind şi o sursă importantă de bioenergie.
Obiectivele măsurii
Obiective generale:
-îmbunătăţirea calităţii mediului;
-combaterea schimbărilor climatice;
-fixarea carbonului;
Obiective specifice:
-creşterea pădurilor cu rol de protecţie;
-obţinerea de lemn pentru scopuri bioenergetice;
-reducerea efectului secetei;
-îmbunătăţirea calităţii solului;
Obiective operaţionale:
-extinderea suprafeţei forestiere naţionale prin sprijin pentru împădurire şi menţinerea plantaţiei;
-îmbunătăţirea calităţii peisajului;
Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 178
Domeniul de aplicabilitate şi acţiuni prevăzute
Sprijinul pentru împădurirea terenurilor agricole va fi acordat :
a) beneficiarilor privaţi, pentru înfiinţarea de plantaţii noi, cât şi pentru lucrări de întreţinere pe o
perioada de maximum 5 ani, inclusiv o primă compensatorie pentru veniturile care se pierd, în
primi ani, ca urmare a împăduririi (o prima anuală per ha timp pe maxim 15 ani);
b) beneficiarilor publici (consilii locale), numai pentru înfiinţarea plantaţiilor (dacă terenul
agricol destinat împăduririi va fi concesionat, închiriat de o persoană fizică sau juridică de
drept privat, primele prevăzute în paragraful anterior pot fi acordate)
Prin „pădure” se înţelege un teren cu o suprafaţă mai mare de 0,5 ha, acoperit cu arbori de o înălţime
mai mare de 5 metri şi care realizează o consistenţă mai mare de 0,1, iar în cazul perdelelor forestiere
de protecţie acestea vor avea o lăţime de cel puţin 20 metri.
Pentru prima împădurire a terenurilor agricole se vor utiliza specii adaptate condiţiilor locale de
mediu, în conformitate cu normele tehnice în vigoare.
Definirea terenului agricol
Teren agricol – suprafaţă de teren care are urmatoarele categoriile de folosinţă: arabil, păşuni şi fâneţe
naturale, plantaţii pomicole, vii, alte culturi permanente în conformitate cu legislaţia naţională.
Definirea fermierului
Fermier – persoană fizică sau juridică sau un grup de persoane fizice sau juridice, indiferent de
statutul juridic conferit grupului de către legislaţia naţională, a căror exploataţie este situată în
România şi care practică activităţi agricole sau activităţi agricole şi forestiere.
Criterii de eligibilitate
i. Sunt eligibile toate categoriile de deţinători de terenuri agricole.
ii. Întotdeauna este necesar ca proprietarul terenului să-şi exprime acordul pentru înfiinţarea şi
menţinerea plantaţiei, respectiv a arboretului, pe o perioada cel puţin egală cu ciclul de producţie
al acesteia/acestuia stabilit în memoriul justificativ, pe baza normele tehnice în vigoare. Prima
împădurire în site-urile Natura 2000 trebuie să fie corelată cu planurile de management ale sitului.
iii. În situaţia proiectelor care privesc instalarea culturilor din specii cu creştere rapidă, sunt sprijinite
numai cheltuielile de înfiinţare a plantaţiilor, indiferent de beneficiar. Speciile forestiere cu
creştere rapidă sunt cele care au un ciclu de producţie de maxim 15 ani, în funcţie de condiţiile de
mediu locale.
Tipuri de investiţii (eligibile/neeligibile)
Solicitanţii vor primi sprijin pentru împădurirea terenurilor agricole. Sprijinul va consta în plăţi
compensatorii către beneficiari, care vor cuprinde, după caz, următoarele:
a) Costurile de instalare (include costuri pentru materialele necesare plantării, plantarea propriuzisa
şi costurile legate de acestea);
b) Costuri pentru execuţia completărilor curente în procentele prevăzute de normele tehnice în
vigoare, întreţinerea plantaţiei (o prima anuală per ha timp de maxim 5 ani, începând cu anul
instalării);
c) O prima compensatorie pentru pierderi ale veniturilor ca urmare a împăduririi (o primă anuală
per ha timp de maxim 15 ani, începând cu anul instalării).
Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 179
Categoriile de investiţii care se finanţează în cadrul măsuri 221, pot fi:
i. Investiţii pentru construcţii specifice, instalaţii şi echipamente pentru protecţia împotriva
incendiilor, (pichete de incendiu, rezervoare de apă, echipamente şi unelte pentru stingerea
incendiilor);
ii. Achiziţia de puieţi forestieri;
iii. Executarea drumurilor tehnologice de acces la şantierele de împădurire ;
iv. Transportul materialelor, puieţilor şi forţei de muncă pe şantier;
v. Punerea la şanţ a puieţilor ;
vi. Pregătirea terenului şi a solului în vederea împăduririi;
vii. Executarea de lucrări de îmbunătăţiri funciare (terase, lucrări de desecare, cleionaje, garnisaje,
etc);
viii. Executarea plantaţiei (pichetare, transport puieţi prin purtare directă, executare gropi, plantare
puieţi, recepare puieţi);
ix. Cheltuielile materiale şi manoperă pentru împrejmuirea cu gard a terenului pe care se
înfiinţează plantaţia forestieră;
x. Tratamente cu produse biologice sau chimice, necesare asigurării stării de sănătate,
îngrăşăminte/amendamente;
xi. Lucrările de completări curente şi întreţineri pe o perioada de maxim 5 ani, începând cu anul
instalării;
xii. Sisteme individuale de protecţie a puieţilor forestieri;
xiii. Alte cheltuieli aferente înfiinţării şi întreţinerii plantaţiei.
Investiţii neeligibile:
i. Înfiinţarea culturilor pentru pomi de Crăciun;
ii. Costurile pentru proiectele care au fost finanţate prin Măsura 143;
iii. Întreţinerea plantaţiilor înfiinţate cu specii repede crescătoare definite la art..43 Regulamentul
Comisiei 1968/2005;
iv. Completări curente şi întreţinerea plantaţiilor, în cazul beneficiarilor publici;
v. Împădurirea pajiştilor permanente;
vi. TVA-ul, cu excepţia TVA-ului nerambursabil conform art. 71 (3) lit. a) din Reglementarea
Consiliului nr. 1698/2005;
vii. Comisioane bancare, costurile garanţiilor şi cheltuieli similare;
viii. Costuri de schimb valutar, taxe şi pierderi ocazionate de schimburile valutare asociate
contului euro APDRP;
ix. Cheltuieli efectuate de administraţia publică, incluzând APDRP şi în special cheltuieli de
regie, chirii şi salarii ale personalului angajat în activităţi de management, implementare,
monitorizare şi control;
x. Fermieri care beneficiază de sprijin prin Măsura 113 - Pensionarea timpurie a fermierilor şi a
muncitorilor agricoli.
Criteriile de selecţie
Se aprobă de Comitetul de Monitorizare pentru PNDR şi se aplică pentru fiecare sesiune de depunere
a proiectelor de către APDRP.
a) Terenuri agricole situate în zona de câmpie;
b) Terenuri agricole situate în zona de deal;
c) Terenuri agricole situate în zona de munte;
d) Plantaţii forestiere cu ciclu de producţie de peste 40 ani;
e) Plantaţii cu suprafaţa mai mare de 10 ha;
f) În cazul schimbării destinaţiei terenului de la agricol la forestier;
g) Cel puţin doua specii în compoziţie.
Aria de aplicare
Spaţiul rural, la nivelul întregii ţări.
Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 180
Metodologia de calcul a proiectelor
Elaborarea proiectului şi lucrărilor de împădurire se face în conformitate cu legislaţia naţionala în
vigoare.
Pentru stabilirea primei compensatorii pentru pierderea venitului ca urmare a împăduririi s-a ţinut cont
de marja brută standard pentru cultura de porumb neirigat din zona de deal cu o productivitate medie.
Conform studiului elaborat de Institutul de Cercetare - Dezvoltare pentru Economie Agrară în anul
2003-2004 marja brută standard pentru cultura de porumb neirigat din zona de deal cu o productivitate
medie este de 223,7 euro/ha.
Pentru stabilirea costurilor înfiinţării şi întreţinerii pe o perioada de 5 ani a plantaţiei s-au folosit
datele furnizate de Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice. Datele au fost cuantificate pe
principalele compoziţii de împădurire în funcţie de zona geografică.
Cheltuielile eligibile cuprinse în devizul unui proiect nu pot depăşi valorile din tabelul de mai jos.
Tipul sprijinului Valoare (Euro)
1. Pregătirea solului 142/ha (fără TVA)
2. Înfiinţarea plantaţiei 864/ha (fără TVA)
3. Întreţinerea plantaţiei (pe o perioada de 5
ani)
2329/ha (fără TVA)
4. Pierdere de venit (pe o perioada de 15 ani) - fermieri: 220 Euro/an/ha
- alţi deţinători: 110 Euro/an/ha
Legătura dintre măsura şi programele naţionale de împădurire
Aceasta măsură are legătura directă cu Programul privind extinderea suprafeţelor de pădure 2006-
2008, program care prevede creşterea suprafeţelor de pădure prin împădurirea terenurilor degradate
inapte folosinţelor agricole şi înfiinţarea de perdele forestiere de protecţie şi Politica şi Strategia de
Dezvoltare a Sectorului Forestier din România 2001-2010.
Volumul sprijinului
Sprijinul public (comunitar şi naţional) acordat în cadrul acestei măsuri nu va depăşi 70% din totalul
cheltuielilor eligibile.
În zonele defavorizate (LFA) şi în siturile Natura 2000 sprijinul public va fi limitat la 80% din totalul
cheltuielilor eligibile.
Finanţare
Propunere
• Cheltuială publică: 229.341.337 Euro
• Costuri totale: 305.788.450 Euro
Beneficiarii publici sau privaţi pot participa cu servicii şi bunuri în natură de până la 30% din valoarea
proiectului conform art 54. din Regulamentul Comisiei nr. 1974/2006.
Axa 2 : Măsura "Plăţi de Agro-Mediu"
Măsura Plăţi de Agro-mediu
Cadrul Legal Articolul 39 al Regulamentului Consiliului (CE) Nr. 1698/2005 din 20
Septembrie 2005 privind sprijinul pentru dezvoltare rurală din Fondul
European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR).
Articolul 27 şi punctul 5.3.2.1.4 din Anexa II la Regulamentul (CE) Nr.
1974/2006.
- Distantele minime faţă de cursurile de apă, unde fertilizarea este interzisă;
- Interdicţia de a aplica fertilizanţi pe pante abrupte, terenuri îngheţate, terenuri degradate, pe
terenuri al căror sistem de drenare are mai puţin de 12 luni;
- Interdicţia de a aplica fertilizanţi în perioadele cu ploaie sau zăpadă, în perioadele deosebit de
însorite, pe soluri cu umiditate excesivă sau acoperite de zăpadă;
adiţionale suportate de fermieri. Cerinţele minime nu sunt incluse în calculul plăţii compensatorii.
Plata se efectuează anual, pentru îndeplinirea setului specific de cerinţe cuprinse în pachetul adoptat de către beneficiar. Plăţile de agro-mediu se efectuează luând în considerare ca unitate de măsură hectarul.
Din punctul de vedere al eligibilităţii terenului, în prezent plăţile de agro-mediu se acordă pentru terenul arabil, pajişti, vii şi livezi.
alimentare UE prin sprijinirea conversiei la agricultura ecologică;
• prevenirea pierderii terenului agricol certificat şi administrat conform standardelor agricole şi
alimentare UE prin compensarea dezavantajelor specifice ce corespund metodelor de
producţie ecologice.
totodată trebuie să aibă un contract cu un organism de certificare în agricultura ecologică aprobat de MADR. Terenul eligibil trebuie să continue să fie înregistrat la un organism de certificare în agricultură ecologică pentru întreaga perioadă de 5 ani a angajamentului şi să fie exploatat folosind metode de producţie agricolă ecologică în conformitate cu legislaţia naţională în vigoare şi cu Regulamentul Consiliului nr. 2029/1991 şi regulamentele de modificare a acestuia.
Fermierii pot integra doar o parte sau întreaga suprafaţă agricolă în cadrul angajamentului supus cerinţelor anterior menţionate.
Costurile tranzacţionale asociate participării în cadrul Sub-măsurii Agricultură Ecologică sunt
identificate ca fiind costurile anuale de înregistrare, inspecţie şi certificare în cadrul unei autorităţi de certificare ecologică.
Pentru a aplica acest pachet este necesară elaborarea preliminară a unui plan de management pentru a ghida cu mai multă acurateţe acţiunile fermierilor.
Un expert de mediu (ex. ornitolog) va trebui să evalueze dacă înlăturarea vegetaţie lemnoase invazive nu va determina pierderi importante de fauna (specii din lista roşie) dacă pachetul este aplicat în zone ornitologice importante (IBA).
Un fermier este eligibil să aplice pentru acest pachet atunci când cel puţin o parcelă este acoperită în proporţie de 25% cu vegetaţie lemnoasă invazivă (este necesară o vizită preliminară in cadrul fermei pentru determinarea eligibilităţi).
Cu toate acestea, o dată cu determinarea eligibilităţii, toate parcelele invadate de vegetaţie lemnoasă vor trebui să intre în cadrul opţiunii (fermierul nu poate aplica doar pentru anumite parcele individuale degradate).
Nu sunt eligibile pentru plată toate zonele aflate la o distanţă de trei metri de cursul râurilor
- activitatea de cosit poate începe doar după 1 august. Prima tăiere trebuie realizată nu mai
târziu de 15 august;
- trebuie menţinute benzi de iarbă necosite în jurul parcelei;
- perioada de păşunare poate începe din august până la sfârşitul lunii noiembrie (nu este
permisă păşunarea în perioadele umede – suprafaţa terenului degradat trebuie să fie sub 15%)
listă a culturilor ce pot fi utilizate);
- fertilizanţii pot fi utilizaţi doar înaintea plantării culturilor verzi;
Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 173
- biomasa formată va fi incorporată în sol la începutul primăverii;
- toate activităţile agricole vor reîncepe după 1 martie.
conformitate cu condiţiile climatice şi de sol existente în zona respectivă;
- este interzis păşunatul în primul an;
- toate cerinţele pachetului 2.1 „Conservarea de bază a pajiştilor” începând cu cel de-al doilea
an.
Posibila combinare a sub-măsurilor şi a pachetelor
Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 174
Tabel conţinând sub-măsurile, pachetele, opţiunile şi plăţile (provizorii)
Sub-măsura 1. Agricultura Ecologică
Plata
(EUR/ha/an)
Pachetul 1.1 Conversia la Producţia Ecologică Certificată
Opţiunea 1.1A Culturi pe teren arabil în conversie* 131
Opţiunea 1.1B Pajişti permanente în conversie* 149
Opţiunea 1.1C Culturi legumicole în conversie* 232
Opţiunea 1.1D Plante aromatice şi medicinale în conversie* 214
Opţiunea 1.1E Culturi perene în conversie (vii şi livezi)* 316
Pachetul 1.2 Menţinerea Producţiei Ecologice Certificate
Opţiunea 1.2A Culturi arabile ecologice certificate 94
Opţiunea 1.2B Pajişti permanente ecologice certificate 112
Opţiunea 1.2C Culturi legumicole ecologice certificate 188
Opţiunea 1.2D Plante aromatice şi medicinale ecologice certificate 160
Opţiunea 1.2E Culturi perene certificate (vii şi livezi) 170
Sub-măsura 2: Conservarea pajiştilor
Pachetul de bază 2.1 Conservarea de bază a pajiştilor 112
Pachetul de bază 2.2 Conservarea pajiştilor cu Înaltă Valoare Naturală 187
Pachetul opţional 2.3 Practici de lucru tradiţionale 61
Pachetul opţional 2.4 Recondiţionarea pajiştilor invadate de vegetaţie lemnoasă 186
Pachetul opţional 2.5 Conservarea habitatelor de pajişti umede 150
Sub-măsura 3: Protecţia Apei şi a Solului
Pachetul 3.1 Culturi verzi 153
Pachetul 3.2 Transformarea terenului arabil în pajişti 112
* pentru sub-măsura 1, Agricultura ecologică, pachetul 1.1 Conversia la Producţia Ecologică Certificată, este prevăzut un nivel mai mare de plată pentru perioada de conversie (2 ani maximum pentru culturile anuale si 3
ani maximum pentru culturile perene)
Notă: Metodologia de calcul a plăţilor este examinată în prezent de institute de cercetare independente aşa cum prevede Regulamentul 1974/2006.
Descrierea metodologiei şi a estimărilor şi parametrilor agronomici folosiţi ca punct de referinţă
pentru calcule.
Cadrul Legal Articolul 39 al Regulamentului Consiliului (CE) Nr. 1698/2005 din 20
Septembrie 2005 privind sprijinul pentru dezvoltare rurală din Fondul
European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR).
Articolul 27 şi punctul 5.3.2.1.4 din Anexa II la Regulamentul (CE) Nr.
1974/2006.
Codul măsurii : 214
Motivaţie
Instrumentele de agro-mediu sunt necesare pentru a sprijinii dezvoltarea durabilă a zonelor rurale şi pentru a răspunde cererii din ce în ce mai mari a societăţii pentru servicii de mediu. Plăţile acordate prin această măsură trebuie să încurajeze fermierii şi alţi administratori de terenuri să servească societatea ca întreg prin introducerea sau continuarea aplicării metodelor de producţie agricolă compatibile cu protecţia şi îmbunătăţirea mediului, a peisajului şi caracteristicilor sale, a resurselor naturale, a solului şi a diversităţii genetice.
Obiective
Obiectivul general al acestei măsuri este de a contribui la dezvoltarea durabilă a spaţiului rural prin încurajarea utilizatorilor de terenuri să introducă sau să continue metodele de producţie agricolă compatibile cu protecţia şi îmbunătăţirea mediului, inclusiv a biodiversităţii, apei, solului şi a peisajului rural.
Obiective specifice:
a) Sprijinirea agriculturii ecologice ca metodă de producţie agricolă care protejează mediul;
b) Menţinerea şi sporirea biodiversităţii şi a valorii peisagistice a pajiştilor, îndeosebi a pajiştilor
cu Înalta Valoare Naturală care sunt ameninţate de schimbarea utilizării terenului,
intensificarea agriculturii şi/sau abandon;
c) Îmbunătăţirea gospodăririi resurselor de apă şi sol de către fermieri, inclusiv în acele zone
afectate de procese severe de eroziune a solului şi expuse riscului de pierdere a nutrienţilor.
Lista sub-măsurilor existente:
Sub-măsura 1 Agricultura ecologică
Sub-măsura 2 Gospodărirea extensivă a pajiştilor
Sub-măsura 3 Protecţia solului şi a apei
Domeniu de aplicare şi acţiuni
Plăţile de agro-mediu vor fi acordate fermierilor şi altor utilizatori de terenuri agricole care îşi asumă, în mod voluntar, angajamente de agro-mediu pentru o perioadă de 5 ani de la acordarea primei plăţi.
Plăţile de agro-mediu cuprind doar acele angajamente care depăşesc cerinţele minime evidenţiate mai jos, care prezintă nivelul de referinţă neremunerat, considerat drept punct de pornire pentru elaborarea plăţilor compensatorii de agro-mediu
Cerinţele minime şi de eco-condiţionalitate
În conformitate cu art. 39 al Regulamentului Consiliului (CE) nr. 1698/2005, plăţile de agro-mediu cuprind doar acele angajamente care depăşesc standardele obligatorii specificate în conformitate cu art. 4 şi 5 şi anexele III şi IV la Regulamentul Consiliului nr. 1782/2003, cerinţele minime privind utilizarea fertilizanţilor şi a produselor de protecţie a plantelor precumşi alte cerinţe obligatorii din cadrul legislaţiei naţionale, specificate în PNDR.
Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 166
În acelaşi timp, art. 52 al Regulamentului Consiliului (CE) nr. 1698/2005 specifică faptul că în
perioada de tranziţie (cât timp România aplică SAPS), cerinţele minime nu fac referire la regulile incluse în art. 5 al anexei IV la Regulamentul 1782/2003.
Bunele Condiţii Agricole şi de Mediu sunt definite prin legislaţia naţională.
Cerinţele minime pentru utilizarea fertilizanţilor în cadrul zonelor vulnerabile la nitraţi (conform
Codului Bunelor Practici Agricole) includ următoarele:
- Distantele minime faţă de cursurile de apă, unde fertilizarea este interzisă;
- Interdicţia de a aplica fertilizanţi pe pante abrupte, terenuri îngheţate, terenuri degradate, pe
terenuri al căror sistem de drenare are mai puţin de 12 luni;
- Interdicţia de a aplica fertilizanţi în perioadele cu ploaie sau zăpadă, în perioadele deosebit de
însorite, pe soluri cu umiditate excesivă sau acoperite de zăpadă;
Cerinţele minime pentru produsele de protecţie a plantelor sunt definite prin Ordonanţa 4/1995
aprobată prin Legea 85/1995 cu completările şi modificările viitoare. Prevederile legale includ
următoarele:
- Cerinţa de a avea autorizaţie pentru utilizarea produselor de protecţie a plantelor;
- Aplicarea pesticidelor poate fi realizată doar de personal calificat, atestat printr-un certificat
profesional;
- Fermele ce utilizează pesticide trebuie să deţină capacităţi pentru depozitarea, manipularea şi
utilizarea pesticidelor în siguranţă, pentru a elimina riscul intoxicaţiei umane şi animale şi
pentru a evita poluarea mediului;
- Este interzisă utilizarea pesticidelor în zonele de protecţie a apei, zonele ecologice şi alte zone
sensibile, definite conform legislaţiei naţionale;
- Este interzisă depozitarea pesticidelor neutilizate sau expirate.
Beneficiari
Persoane fizice, juridice, sau grup de persoane fizice sau juridice indiferent de statutul juridic pe care grupul şi/sau membrii săi îl deţin, care desfăşoară activităţi agricole pe teritoriul naţional.
Arie geografică
Pe întreg teritoriul României, cu excepţia pachetelor specifice:
2. 2.„Conservarea pajiştilor cu Înaltă Valoare Naturală” – ce vizează zonele delimitate cu Înaltă
Valoare Naturală 2.
2.4. „Recondiţionarea pajiştilor invadate de vegetaţie lemnoasă” – ce vizează pajiştile invadate de vegetaţie lemnoasă
2.5. „Conservarea habitatelor de pajişti umede” – ce vizează habitatele de pajişti umede
Criterii de eligibilitate
Plăţile de agro-mediu pot fi acordate ca parte a măsurilor dacă beneficiarul:
1) este utilizatorul unei suprafeţe agricole localizată pe teritoriul României, identificabilă în
Sistemul Integrat de Administrare şi Control, cu o suprafaţă minimă de 1 ha iar parcelele
eligibile au dimensiunea minimă de 0,3 ha (sau cel puţin 0,1 ha pentru vii, livezi, hamei sau
fructe de pădure);
2) se angajează să menţină programul de agro-mediu pentru o perioada de 5 ani, de la data
efectuării primei plăţi;
3) se angajează să respecte cerinţele minime pe suprafaţa întregii exploataţii agricole;
4) se angajează să respecte cerinţele specifice pachetelor de agro-mediu pentru care aplică.
Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 167
Pentru a primi sprijinul financiar, după semnarea angajamentului pe o perioadă de 5 ani, beneficiarul trebuie să completeze o aplicaţie pentru prima plată compensatorie. Pe parcursul următorilor ani,
solicitantul trebuie, anual, să reînnoiască aplicaţia.
Beneficiarul trebuie să ţină o evidenţă a activităţilor agricole corelate cu implementareacerinţelor de agro-mediu.
Forma şi valoarea sprijinului
adiţionale suportate de fermieri. Cerinţele minime nu sunt incluse în calculul plăţii compensatorii.
Plata se efectuează anual, pentru îndeplinirea setului specific de cerinţe cuprinse în pachetul adoptat de către beneficiar. Plăţile de agro-mediu se efectuează luând în considerare ca unitate de măsură hectarul.
Din punctul de vedere al eligibilităţii terenului, în prezent plăţile de agro-mediu se acordă pentru terenul arabil, pajişti, vii şi livezi.
Descrierea sub-măsurilor, pachetelor şi opţiunilor
Sub-măsura 1: Agricultura ecologică
Descriere
Sub-măsura Agricultura Organică este creată pentru sprijinirea conversiei la, şi a menţinerii,
producţiei ecologice vegetale şi animaliere certificate în România, în conformitate cu Regulamentul nr. 2029/91 şi regulamentele de modificare a acestuia. Sprijinul pentru agricultura ecologică este promovat clar prin „Planul European de Acţiune pentru Agricultura şi Alimentaţia Ecologică” (2004) ca având un rol esenţial în protejarea biodiversităţii şi conservarea resurselor neregenerabile utilizate în agricultură, precum şi pentru siguranţa alimentară şi implementarea politicii de dezvoltare rurală.
Obiective
Obiectivul specific al acestei sub - măsuri este de a sprijini agricultura ecologică ca o metodă de
producţie agricolă care protejează mediul.
Obiectivele operaţionale sunt:
alimentare UE prin sprijinirea conversiei la agricultura ecologică;
• prevenirea pierderii terenului agricol certificat şi administrat conform standardelor agricole şi
alimentare UE prin compensarea dezavantajelor specifice ce corespund metodelor de
producţie ecologice.
Cerinţe de management
totodată trebuie să aibă un contract cu un organism de certificare în agricultura ecologică aprobat de MADR. Terenul eligibil trebuie să continue să fie înregistrat la un organism de certificare în agricultură ecologică pentru întreaga perioadă de 5 ani a angajamentului şi să fie exploatat folosind metode de producţie agricolă ecologică în conformitate cu legislaţia naţională în vigoare şi cu Regulamentul Consiliului nr. 2029/1991 şi regulamentele de modificare a acestuia.
Fermierii pot integra doar o parte sau întreaga suprafaţă agricolă în cadrul angajamentului supus cerinţelor anterior menţionate.
Cerinţe adiţionale
În cazul în care legislaţia naţională şi/sau legislaţia UE privind agricultura ecologică va fi revizuită, fermierii aflaţi sub angajament, pentru a beneficia în continuare de plăţi compensatorii în cadrul acestei măsuri, trebuie să respecte cerinţele adiţionale ce vor fi introduse prin modificările legislative.
Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 168
Terenul agricol anterior înregistrat ca fiind „în totalitate ecologic”, de-a lungul ultimilor 5 ani, nu va fi eligibil pentru plăţi de „conversie”.
În scopul conservării biodiversităţii, beneficiarul nu trebuie să are sau să cultive pajiştile permanente, inclusiv pajiştile semi-naturale cu Înaltă Valoare Naturală, pe întreaga suprafaţă a fermei, pe durata angajamentului.
Costuri tranzacţionale
Costurile tranzacţionale asociate participării în cadrul Sub-măsurii Agricultură Ecologică sunt
identificate ca fiind costurile anuale de înregistrare, inspecţie şi certificare în cadrul unei autorităţi de certificare ecologică.
Sub-măsura 2. Gospodărirea extensivă a pajiştilor
Descriere
Pajiştile sunt o componentă importantă a vegetaţiei din România şi încă includ zone semnificative de păşuni şi fâneţe (aproximativ 11% din teritoriul naţional) ca rezultat al secolelor de exploatare tradiţională de către fermierii locali. Ca urmare a unui management stabil de lungă durată, pajiştile sunt, în mod frecvent, esenţiale pentru biodiversitate, reprezentând unele din cele mai importante ecosisteme existente în România şi Europa continentală.
În ciuda valorii deosebite din punctul de vedere al biodiversităţii, pajiştile se confruntă cu ameninţarea degradării sau pierderii ca urmare a schimbării utilizării terenului. Aceasta include riscul abandonului cauzat de declinul sistemelor agricole tradiţionale cu Înaltă Valoare Naturală şi a modelelor asociate de păşunat/cosit - în timp ce supra-păşunatul, cultivarea sau dezvoltarea fizică inadecvată a infrastructurii, locuinţele sau turismul distrug pajişti valoroase în alte locaţii.
Această măsură va sprijini continuarea practicilor adecvate de management extensiv al pajiştilor prin promovarea unei game de acţiuni directe şi uşor de înţeles de către fermieri, inclusiv interzicerea aratului, întârzierea primei cosiri, limitarea input-urilor şi menţinerea unor condiţii rezonabile de păşunare.
Îndeplinirea cerinţelor acestei sub-măsuri va contribui la conservarea florei şi faunei asociate cu
pajiştile gospodărite extensiv precum şi la conservarea peisajului rural. Pentru pajiştile din interiorul ariilor protejate, această sub – măsură are potenţialul de a contribui la atingerea obiectivelor ariilor de conservare, inclusiv la atingerea statutului favorabil de conservare în siturile Natura 2000.
Continuarea practicilor tradiţionale va susţine de asemenea efortul global de contracarare a
schimbărilor climatice.
Pachetul 2.1.: Conservarea de bază a pajiştilor
Acest pachet poate fi aplicate pe terenurile agricole utilizate ca păşuni sau fâneţe, pe întreg teritoriul României.
Obiectiv operaţional
Menţinerea resurselor de pajişte prin aplicarea practicilor agricole durabile.
Cerinţe de management
- fertilizanţii chimici sunt permişi doar până la 40 kg N s.a./ha pentru fâneţele şi paşunile aflate
sub angajament;
- utilizarea gunoiului de grajd este permisă până în echivalentul maxim 60 kg. N s.a./ha (va fi
exprimat în termeni de cantitate de gunoi de grajd, în ghidurile sub-măsurii, pentru a asigura
Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 169
înţelegerea uşoară a acestora de către fermieri). Pe suprafeţele aflate sub angajament nu este
permisă utilizarea gunoaielor de grajd bogate în azot (deşeuri avicole şi porcine);
- pesticidele pot fi folosite pe fâneţele şi păşunile aflate sub angajament pentru controlul
plantelor invazive dar numai cu aplicare locală (pulverizare locală prin utilizarea
echipamentelor portabile pentru suprafeţele afectate de plante invazive);
- în cazul fâneţelor sau a mozaicurilor păşuni/fâneţe, este necesară cel puţin o cosire;
- în cazul păşunilor, fermierul va trebui să asigure faptul că parcelele aflate sub angajament
sunt păşunate în mod corespunzător astfel încât, ca cerinţă de management, - trebuie evitat
sub-păşunatul. Pentru a respecta această cerinţă înălţimea ierbii nu trebuie să depăşească 20
cm;
- activitatea de păşunare este permisă din martie (numai dacă solul descoperit reprezintă mai
puţin de 25%) până în noiembrie. Dacă parcelele de păşune, aflate sub angajament, sunt
localizate în cadrul zonelor cu Înaltă Valoare Naturală, păşunatul poate începe doar din luna
aprilie;
- pentru parcele aflate sub angajament sunt permise maximum 3 cosiri mecanizate. Nu există o
astfel de limitare pentru cosirea manuală. Dacă parcelele de păşune, aflate sub angajament,
sunt localizate în cadrul zonelor cu Înaltă Valoare Naturală sunt permise doar 2 cosiri
mecanizate;
- activitatea de cosit poate începe doar după 15 iunie. Prima cosire trebui realizată nu mai târziu
de 15 august;
- dacă parcelele de păşune, aflate sub angajament, sunt localizate în cadrul zonelor cu Înaltă
Valoare Naturală, fermierul poate cosi doar începând cu 1 iulie. Regula ca prima cosire să fie
realizată nu mai târziu de 15 august rămâne valabilă;
- iarba cosită trebuie strânsă de pe suprafaţă nu mai târziu de 2 săptămâni de la cosire;
- păşunile inundate nu vor fi păşunate mai devreme de două săptămâni de la retragerea apelor;
- elementele de peisaj şi biodiversitate vor fi menţinute în cadrul pajiştilor aflate sub
angajament (copaci, grupuri de copaci);
- cursurile râurilor trebuie protejate prin limitarea păşunatului la 3 m pentru a proteja vegetaţia lemnoasă şi a preveni eroziunea deşi va fi permisă adăparea animalelor;
- nu este permisă hrănirea cu concentrate pe suprafaţa pajiştilor (în cadrul ghidurilor pentru
aplicaţii va fi furnizată fermierilor o listă cu concentratele);
- interzicerea arării fâneţelor şi păşunilor aflate sub angajament;
- interzicerea discuirii mecanizate a fâneţelor şi păşunilor aflate sub angajament. Sunt permise
metodele tradiţionale cu tracţiune cabalină;
- nu vor fi realizate însămânţări de suprafaţă sau supraînsămânţări.
Pachetul 2.2: Conservarea pajiştilor cu Înaltă Valoare Naturală
Obiectiv operaţional
Menţinerea şi sporirea suprafeţelor de pajişti cu înaltă valoare naturală, a diversităţii speciilor şi a stării de conservare pentru habitate prin menţinerea/reintroducerea practicilor agricole cu înaltă valoare naturală asociate cu managementul pajiştilor.
Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 169
înţelegerea uşoară a acestora de către fermieri). Pe suprafeţele aflate sub angajament nu este
permisă utilizarea gunoaielor de grajd bogate în azot (deşeuri avicole şi porcine);
- pesticidele pot fi folosite pe fâneţele şi păşunile aflate sub angajament pentru controlul
plantelor invazive dar numai cu aplicare locală (pulverizare locală prin utilizarea
echipamentelor portabile pentru suprafeţele afectate de plante invazive);
- în cazul fâneţelor sau a mozaicurilor păşuni/fâneţe, este necesară cel puţin o cosire;
- în cazul păşunilor, fermierul va trebui să asigure faptul că parcelele aflate sub angajament
sunt păşunate în mod corespunzător astfel încât, ca cerinţă de management, - trebuie evitat
sub-păşunatul. Pentru a respecta această cerinţă înălţimea ierbii nu trebuie să depăşească 20
cm;
- activitatea de păşunare este permisă din martie (numai dacă solul descoperit reprezintă mai
puţin de 25%) până în noiembrie. Dacă parcelele de păşune, aflate sub angajament, sunt
localizate în cadrul zonelor cu Înaltă Valoare Naturală, păşunatul poate începe doar din luna
aprilie;
- pentru parcele aflate sub angajament sunt permise maximum 3 cosiri mecanizate. Nu există o
astfel de limitare pentru cosirea manuală. Dacă parcelele de păşune, aflate sub angajament,
sunt localizate în cadrul zonelor cu Înaltă Valoare Naturală sunt permise doar 2 cosiri
mecanizate;
- activitatea de cosit poate începe doar după 15 iunie. Prima cosire trebui realizată nu mai târziu
de 15 august;
- dacă parcelele de păşune, aflate sub angajament, sunt localizate în cadrul zonelor cu Înaltă
Valoare Naturală, fermierul poate cosi doar începând cu 1 iulie. Regula ca prima cosire să fie
realizată nu mai târziu de 15 august rămâne valabilă;
- iarba cosită trebuie strânsă de pe suprafaţă nu mai târziu de 2 săptămâni de la cosire;
- păşunile inundate nu vor fi păşunate mai devreme de două săptămâni de la retragerea apelor;
- elementele de peisaj şi biodiversitate vor fi menţinute în cadrul pajiştilor aflate sub
angajament (copaci, grupuri de copaci);
- cursurile râurilor trebuie protejate prin limitarea păşunatului la 3 m pentru a proteja vegetaţia
lemnoasă şi a preveni eroziunea deşi va fi permisă adăparea animalelor;
- nu este permisă hrănirea cu concentrate pe suprafaţa pajiştilor (în cadrul ghidurilor pentru
aplicaţii va fi furnizată fermierilor o listă cu concentratele);
- interzicerea arării fâneţelor şi păşunilor aflate sub angajament;
- interzicerea discuirii mecanizate a fâneţelor şi păşunilor aflate sub angajament. Sunt permise
metodele tradiţionale cu tracţiune cabalină;
- nu vor fi realizate însămânţări de suprafaţă sau supraînsămânţări.
Pachetul 2.3 Practici de lucru tradiţionale
Poate fi aplicată doar în combinaţie cu unul din pachetele 2.1 şi 2.2
Obiective operaţionale
Prevenirea pierderii suplimentare a faunei cauzate de lucrările mecanizate pe pajişti.
Cerinţe de management
- activităţile de cosire vor fi realizate manual (indiferent de numărul acestora pe parcursul unui
an);
- întoarcerea fânului şi strânsul acestuia în căpiţe nu vor realizate cu utilaje mecanizate;
- alte lucrări (ex. împrăştierea de gunoi de grajd) nu vor fi realizate cu utilaje mecanizate.
Notă: Sunt permise lucrările tradiţionale cu tracţiune cabalină cu excepţia cositului
Pachetul 2.4 Recondiţionarea pajiştilor invadate de vegetaţie lemnoasă
Pentru a aplica acest pachet este necesară elaborarea preliminară a unui plan de management pentru a ghida cu mai multă acurateţe acţiunile fermierilor.
Un expert de mediu (ex. ornitolog) va trebui să evalueze dacă înlăturarea vegetaţie lemnoase invazive nu va determina pierderi importante de fauna (specii din lista roşie) dacă pachetul este aplicat în zone ornitologice importante (IBA).
Un fermier este eligibil să aplice pentru acest pachet atunci când cel puţin o parcelă este acoperită în proporţie de 25% cu vegetaţie lemnoasă invazivă (este necesară o vizită preliminară in cadrul fermei pentru determinarea eligibilităţi).
Cu toate acestea, o dată cu determinarea eligibilităţii, toate parcelele invadate de vegetaţie lemnoasă vor trebui să intre în cadrul opţiunii (fermierul nu poate aplica doar pentru anumite parcele individuale degradate).
Nu sunt eligibile pentru plată toate zonele aflate la o distanţă de trei metri de cursul râurilor
Obiectiv operaţional
Recondiţionarea pajiştilor invadate de vegetaţie lemnoasă, în acest fel prevenind pierderile
suplimentare de habitate de pajişti şi de specii asociate acestora.
Cerinţe de management
- vegetaţia lemnoasă invazivă va fi îndepărtată de pe pajiştile aflate sub angajament în primul
an de la aplicaţie între 1 august şi 31 noiembrie.
- vegetaţia lemnoasă invazivă tăiată va fi îndepărtată de pe suprafaţa terenului în termen de 6
luni de la operaţia de tăiere;
- vegetaţia lemnoasă cu valoare naturală semnificativă, valoare economică sau peisagistică,
poate fi menţinută în măsura în care suprafaţa acoperită nu depăşeşte 10% din suprafaţa
parcelei (suprafaţa de 10% exclude pomii fructiferi plantaţi intenţionat);
- În anii următori ai angajamentului, fermierul va trebui să respecte cerinţele de management
ale pachetului 2.1 sau 2.2 (în funcţie de pachetul de bază pentru care a aplicat pentru
suprafeţele neafectate de vegetaţia lemnoasă invazivă).
Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 172
Pachetul 2.5 Conservarea habitatelor de pajişti umede
Poate fi adăugat doar pachetului 2.2
Vizează habitatele de pajişti umede (necesită o vizită pe teren preliminară a unui expert de mediu, ex. ornitolog, pentru a certifica eligibilitatea)
Obiectiv operaţional
Menţinerea şi sporirea teritoriilor de înmulţire şi hrănire a păsărilor de câmp care cunosc un declin din punctul de vedere al stării de conservare la nivelul UE asociat pajiştilor umede şi văilor râurilor.
Cerinţele de management
- activitatea de cosit poate începe doar după 1 august. Prima tăiere trebuie realizată nu mai
târziu de 15 august;
- trebuie menţinute benzi de iarbă necosite în jurul parcelei;
- perioada de păşunare poate începe din august până la sfârşitul lunii noiembrie (nu este
permisă păşunarea în perioadele umede – suprafaţa terenului degradat trebuie să fie sub 15%)
Sub-măsura 3: Protecţia apei si a solului
Descriere
Această măsură vizează sprijinirea eforturilor României de a implementa Directiva Cadru a Politicii Comunitare în sectorul apei (Directiva 2000/60/CE), care are ca obiectiv comun pentru toate statele membre atingerea „bunei calităţi economice şi chimice” a apei până în 2015. această sub-măsură este, de asemenea, în acord cu Strategia UE pentru Protecţia Solului.
Sunt luate în considerare următoarele aspecte: descreşterea cantitativă a fertilizanţilor chimici,
pesticidelor şi insecticidelor ce pot pătrunde în reţeaua hidrografică, reducerea intensităţii eroziunii datorate apei şi a suprafeţelor afectate de acest proces, prevenirea inundaţiilor, conservarea speciilor de plante şi animale prin crearea de habitate, precum şi absorbţia semnificativă de carbon ca urmare a transformării terenurilor arabile în pajişti.
Obiective
Pachetul 3.1: Culturi verzi
Obiective operaţionale
Creşterea suprafeţei de teren agricol acoperită cu culturi verzi pentru perioada de iarnă, asigurându-se astfel protecţia împotriva riscului de pierdere a nutrienţilor, de eroziune a solului şi pierdere a apei.
Oferirea de zone acoperite cu culturi verzi păsărilor ne-migratoare.
Cerinţe de management
listă a culturilor ce pot fi utilizate);
- fertilizanţii pot fi utilizaţi doar înaintea plantării culturilor verzi;
Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 173
- biomasa formată va fi incorporată în sol la începutul primăverii;
- toate activităţile agricole vor reîncepe după 1 martie.
Pachetul 3.2: Conversia terenului agricol în pajişti
Obiective operaţionale
Reducerea suprafeţelor de teren agricol afectate cel mai puternic de riscul pierderii nutrienţilor şi/sau de eroziunea solului.
Crearea habitatelor de pajişti şi a peisajelor de tip mozaic în cadrul zonelor dominate de terenuri
arabile.
Cerinţe de management
conformitate cu condiţiile climatice şi de sol existente în zona respectivă;
- este interzis păşunatul în primul an;
- toate cerinţele pachetului 2.1 „Conservarea de bază a pajiştilor” începând cu cel de-al doilea
an.
Posibila combinare a sub-măsurilor şi a pachetelor
Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 174
Tabel conţinând sub-măsurile, pachetele, opţiunile şi plăţile (provizorii)
Sub-măsura 1. Agricultura Ecologică
Plata
(EUR/ha/an)
Pachetul 1.1 Conversia la Producţia Ecologică Certificată
Opţiunea 1.1A Culturi pe teren arabil în conversie* 131
Opţiunea 1.1B Pajişti permanente în conversie* 149
Opţiunea 1.1C Culturi legumicole în conversie* 232
Opţiunea 1.1D Plante aromatice şi medicinale în conversie* 214
Opţiunea 1.1E Culturi perene în conversie (vii şi livezi)* 316
Pachetul 1.2 Menţinerea Producţiei Ecologice Certificate
Opţiunea 1.2A Culturi arabile ecologice certificate 94
Opţiunea 1.2B Pajişti permanente ecologice certificate 112
Opţiunea 1.2C Culturi legumicole ecologice certificate 188
Opţiunea 1.2D Plante aromatice şi medicinale ecologice certificate 160
Opţiunea 1.2E Culturi perene certificate (vii şi livezi) 170
Sub-măsura 2: Conservarea pajiştilor
Pachetul de bază 2.1 Conservarea de bază a pajiştilor 112
Pachetul de bază 2.2 Conservarea pajiştilor cu Înaltă Valoare Naturală 187
Pachetul opţional 2.3 Practici de lucru tradiţionale 61
Pachetul opţional 2.4 Recondiţionarea pajiştilor invadate de vegetaţie lemnoasă 186
Pachetul opţional 2.5 Conservarea habitatelor de pajişti umede 150
Sub-măsura 3: Protecţia Apei şi a Solului
Pachetul 3.1 Culturi verzi 153
Pachetul 3.2 Transformarea terenului arabil în pajişti 112
* pentru sub-măsura 1, Agricultura ecologică, pachetul 1.1 Conversia la Producţia Ecologică Certificată, este prevăzut un nivel mai mare de plată pentru perioada de conversie (2 ani maximum pentru culturile anuale si 3
ani maximum pentru culturile perene)
Notă: Metodologia de calcul a plăţilor este examinată în prezent de institute de cercetare independente aşa cum prevede Regulamentul 1974/2006.
Descrierea metodologiei şi a estimărilor şi parametrilor agronomici folosiţi ca punct de referinţă
pentru calcule.
Calculele plăţilor compensatorii sunt prezentate în Anexa 4B. O descriere a metodologiei şi a
estimărilor agro-economice va fi disponibilă în urma finalizării expertizei institutelor de cercetare din domeniu.
Conversia angajamentelor
Un angajament poate fi transformat într-un alt angajament în perioada de validitate a acestuia, doar dacă întruneşte următoarele condiţii:
a) respectiva conversie aduce beneficii semnificative mediului sau bunăstării animalelor;
b) angajamentul existent este îmbunătăţit semnificativ, sau;
c) programul de dezvoltare rurală include respectivele angajamente.
Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 175
Ajustarea angajamentelor
Angajamentele de agro-mediu pot fi ajustate în perioada în care sunt aplicate, în cazul în care
programul de dezvoltare rurală aprobat include scopul ajustării iar ajustarea este justificata pe deplin luând în considerare obiectivul angajamentului.
Aceste ajustări pot conduce la extinderea duratei angajamentului.
Schimbări survenite în legislaţia naţională şi cea comunitară
O clauză de revizuire este necesară pentru angajamentele de agro-mediu pentru a asigura ajustarea acestora în cazul amendării standardelor obligatorii relevante sau a cerinţelor, stabilite în conformitate cu art. 4 si 5 ale Regulamentului Consiliului (CE) nr. 1782/2003 şi cu anexele sale III şi IV, şi totodată pentru cerinţele minime pentru fertilizanţi şi produse folosite pentru protecţia plantelor şi a altor cerinţe obligatorii relevante stabilite prin legislaţia naţională.
Dacă o asemenea ajustare a legislaţiei naţionale sau comunitare nu este acceptată de către beneficiar, angajamentul va fi anulat însa nu se va cere rambursarea plaţilor efectuate până la acea dată respectând astfel perioada în care angajamentul a fost în vigoare.
Compatibilitatea cu sprijinul oferit prin pilonul unu şi cu alte plaţi de dezvoltare rurală
Această măsura este compatibilă cu plăţile de dezvoltare rurală oferite prin PNDR şi poate fi
combinată, acolo unde este posibil, pentru a sprijini a) dezvoltarea completă a agriculturii ecologice şi a sistemelor agricole cu Înaltă Valoare Naturală şi b) pentru extinderea numărului de beneficiari.
Măsurile din Axa 1 cu relevanţă pentru agro-mediu sunt:
• Pregătire profesională (Articolul 21)
• Sisteme de consiliere (Articolele 24 şi 25)
• Modernizarea fermelor (Articolul 26)
• Valoare adăugată produselor primare din agricultură şi silvicultură (Articolul 28)
Respectarea standardelor – reducerea sau anularea plăţilor
Când beneficiarii acestei măsuri nu respectă Bunele Condiţii Agricole şi de Mediu plata anuală va fi redusă sau anulată.
Când beneficiarii măsuri de agro-mediu nu respectă cerinţele minime privind fertilizarea şi protecţia plantelor (art. 39.3 al Regulamentului Consiliului nr.1698/2005) ca rezultat al unei acţiuni sau al unei omisiuni pentru care sunt în totalitate responsabili, plăţile vor fi reduse sau anulate.
Când beneficiarii măsurii de agro-mediu sunt în totalitate responsabili de nerespectarea uneia sau mai multor cerinţe specifice de management conform angajamentului, plăţile vor fi reduse sau anulate.
Finanţare
Finanţarea se realizează integral din fonduri publice, astfel:
FEADR 82 %
România 18 %
Cheltuială publică totală 100%
Prevederi tranziţionale
Angajamentele de Agro-mediu, care sunt sprijinite prin Programul SAPARD până la finalul anului
2008, vor fi sprijinite pentru perioada rămasă prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007 –
2013. Acest sprijin este în valoare de 521.787 Euro.
Axa 3: "Furnizarea de servicii de consiliere şi consultanţă pentru fermieri"
Măsura Furnizarea de servicii de consiliere şi consultanţă pentru fermieri
Articole care stau la baza măsurii
Anexa VIII, Secţiunea I Punctul D a Tratatului de Aderare a României şi
Bulgariei, amendat de Decizia Consiliului EC/664/2006;
Articolul 25a şi Anexa IIa punctul 5.3.1.4.3 din Regulamentul 1974/2006
amendat prin Regulamentul 434/2007.
Codul măsurii 143
Motivaţia sprijinului
Fragmentarea excesivă a proprietăţii în agricultură, precum şi lipsa formelor de asociere conduc la perpetuarea unei dualităţi, reprezentată pe de o parte de exploataţiile de subzistenţă şi semisubzistenţă, iar pe de altă parte de exploataţiile comerciale. În cazul exploataţiilor comerciale se poate constata că există încă un dezechilibru, în ceea ce priveşte suprafaţa agricolă utilizată de exploataţiile
familiale (individuale) şi întreprinderile agricole (cu personalitate juridică), ultimele reuşind în mare parte să se adapteze nevoilor unei agriculturi performante, ca urmare a investiţiilor realizate în perioada de pre-aderare.
Dimensiunea economică medie a exploataţiilor era în 2005 de 1,1 UDE. Din totalul celor 4.256.152 exploataţii agricole, numai 1.246.159 trec de pragul de 1 UDE, ponderea celor rămase sub acest prag, fiind de 71% din numărul total al exploataţiilor. Din totalul exploataţiilor agricole, 29% au dimensiune cuprinsă între 1-100 UDE, aceste exploataţii fiind vizate pentru sprijin prin această măsură.
Dimensiunea şi structura suprafeţelor agricole influenţează atât volumul anual de muncă şi
repartizarea timpului de lucru pe activităţi permanente, temporare, sezoniere, ocazionale, cât şi nivelul costurilor, veniturilor şi ciclicitatea acestora.
Ţinând cont de numărul foarte mare de exploataţii de dimensiuni mici (de subzistentă şi semisubzistenţă) din România, care nu au posibilitatea reală de restructurare, segmentul exploataţiilor luat în calcul pentru sprijinul în vederea transformării în exploataţii comerciale viabile economic va include exploataţiile de semi-subzistenţă cu dimensiuni între 2 şi 8 UDE (circa 320 mii exploataţii).
Referitor la venitul gospodăriilor, acesta diferă de la o reşedinţă la alta , astfel că în zonele rurale
media venitului/persoană/lună este aproximativ 95 de Euro. Venitul la nivelul gospodăriilor rurale, provine în special din producţia agricolă şi asigură 43,4% din venitul total. Media venitului provenit din activităţile non-agricole la nivel de gospodărie a fost în anul 2005, de aproximativ 12 Euro/lună reprezentând, 4,1% din venitul net.
Situaţia precară a veniturilor din mediul rural argumentează necesitatea sprijinului în scopul asigurării consultanţei agricole.
Majoritatea fermierilor nu sunt suficient de pregătiţi să îndeplinească condiţiile de ecocondiţionalitate, de accesare a plăţilor directe şi/sau a sprijinul financiar disponibil producătorilor agricoli prin intermediul organizaţiilor comune de piaţă, prin măsurile de sprijin pentru dezvoltare rurală, precum şi pentru respectarea standardelor comunitare privind calitatea alimentelor, diversificarea activităţilor în ferme, protejarea mediului înconjurător, bunăstarea animalelor, calitatea produselor şi a normelor sanitar-veterinare şi fitosanitare, de igienă şi siguranţă profesională.
Având în vedere cele prezentate se justifică susţinerea acordării sprijinului pentru serviciile de
consiliere şi care vor crea o bună premisă pentru utilizarea instrumentelor comunitare, având ca
rezultat o restructurare a fermelor precum şi o îmbunătăţire a managementului exploataţiilor agricole.
Sistemul public şi privat al serviciilor de consiliere şi consultanţă
Agenţia Naţională de Consultanţă Agricolă (ANCA) este o instituţie publică în subordinea
Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale care asigură servicii de consiliere şi consultanţă
agricolă producătorilor agricoli, prin intermediul specialiştilor din cadrul oficiilor de la nivel judeţean şi local.
Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 155
La nivel teritorial Agenţia Naţională de Consultanţă Agricolă are în subordine:
- la nivel judeţean, 42 de Oficii Judeţene de Consultanţă Agricolă (OJCA);
- la nivel comunal, 546 de Centre Locale de Consultanţă Agricolă (CLCA), în subordinea directă a
OJCA.
În ceea ce priveşte sistemul privat de consultanţă din România (inclusiv ONG-urile) se observă faptul că mai toate firmele de consultanţă, indiferent de dimensiune şi/sau experienţă profesională şi/sau specializare, au o răspândire teritorială care să satisfacă cerinţele la nivelul întregii ţări însă, acestea se adresează de cele mai multe ori exploataţiilor agricole mari.
Prin intermediul Schemei Competitive de Granturi (SCG) vor fi sprijinite proiecte, prin programul MAKIS de către Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale din fonduri de la Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare. Granturile sunt dedicate proiectelor de cercetare aplicativă şi celor de extensie. Competiţia este deschisă tuturor furnizorilor de cercetare aplicativă din sectorul public şi privat, precum şi universităţilor, organizaţiilor ne-guvernamentale, sectorului privat şi producătorilor agricoli, precum şi asociaţiilor de agro-procesatori, care sunt încurajaţi să aplice pentru finanţare din SCG.
Obiectivul principal este acordarea de asistenţă Guvernului României pentru îmbunătăţirea capacităţii administrative în vederea creşterii competitivităţii fermierilor şi a procesatorilor agricoli în contextul apartenenţei la Uniunea Europeană. Astfel se doreşte întărirea capacităţii instituţionale a Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor şi a Unităţilor Fitosanitare, modernizarea sistemului naţional de cercetare agricolă şi îmbunătăţirea serviciilor de consultanţă şi instruire. Proiectul se axează pe trei componente importante pentru agricultura din România, respectiv siguranţa alimentelor, cercetarea agricolă şi sistemul de informare şi extensie.
*
* *
Sprijinul acordat prin această măsura va crea şi dezvolta o piaţă de servicii de consiliere şi consultantă specializată şi va oferi servicii de calitate pentru potenţialii beneficiari ai fondurilor acordate prin măsurile de dezvoltare rurală.
Obiectivele măsurii
Obiectiv general
Ameliorarea gestionării durabile de către fermieri a exploataţiilor lor având ca rezultat creşterea
performanţei fermelor.
Obiectiv specific
Îmbunătăţirea managementului general al exploataţiilor agricole pentru atingerea performanţei, cu impact asupra ameliorării generale a rezultatelor (output-urilor) acestor exploataţii, diversificarea fermelor, identificarea cerinţelor necesare respectării standardelor comunitare privind siguranţa profesională la locul de muncă şi protecţia mediului.
Obiective operaţionale
Acordarea de sprijin entităţilor publice sau private care oferă agricultorilor servicii de consiliere şi consultanţă agricolă menţionate în anexa VIII, secţiunea I D din Tratatul de Aderare a Bulgariei şi României.
Facilitarea accesului la serviciile de consiliere şi consultanţă a beneficiarilor măsurii de semisubzistenţă pentru a asigura trecerea acestora în categoria fermelor comerciale.
Elaborarea de planuri de afaceri, consiliere pentru întocmirea cererilor de a beneficia de măsuri de dezvoltare rurală în special pentru instalarea tinerilor fermieri.
Consiliere şi consultanţă privind respectarea bunelor practici agricole şi de mediu şi cerinţele
obligatorii în materie de gestiune prevăzute în articolele 4 şi 5 şi anexele III şi IV la Regulamentul (CE) nr. 1782/2003 de stabilire a unor norme comune pentru schemele de sprijin direct din cadrul politicii agricole comune şi de stabilire a unor scheme de sprijin pentru agricultori.
Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 156
Domeniul de acţiune al măsurii
Scopul măsurii este de a sprijini agricultorii să utilizeze serviciile de consiliere şi consultanţă în
vederea restructurării şi îmbunătăţirii performanţelor generale ale activităţii acestora.
Consilierea va contribui la diseminarea şi înţelegerea practică a aplicării şi respectării bunelor practici agricole şi de mediu, asigurând condiţiile de protejare a mediului înconjurător şi utilizarea unor
practici agricole prietenoase cu mediul. De asemenea, consilierea va contribui şi la elaborarea
planurilor de afaceri necesare pentru accesarea fondurilor în vederea stabilirii tinerilor fermieri în mediul rural şi pentru fermele de semi-subzistenţă.
Consultanţa va contribui la buna informare a agricultorilor pentru modernizarea fermelor, reorientarea calitativă a producţiei, diversificarea fermelor, aplicarea practicilor de producţie compatibile cu conservarea şi promovarea peisajului, pentru protejarea mediului, respectarea standardelor de igienă şi bunăstare animală şi pentru dobândirea aptitudinilor manageriale necesare administrării unei exploataţii viabilă din punct de vedere economic. Consultanţa vizează şi aplicarea standardelor privind siguranţa ocupaţională la locul de muncă bazate pe legislaţia comunitară.
Se va urmări difuzarea de cunoştinţe în materie de gestiune şi administrare a terenurilor şi a
exploataţiilor agricole, de aplicare a bunelor practici agricole şi de mediu conform Cap. 1 articolele 4 si 5 şi anexele III si IV din Regulamentul (CE) nr. 1782/2003.
Acţiunile sprijinite în cadrul măsurii:
a) Elaborarea planurilor de management şi a cererilor de finanţare/cererilor de plată pentru
măsurile din axele prioritare I, II si III din cadrul Programului Naţional de Dezvoltare
Rurală
b) Asistenţa şi întocmirea aplicaţiilor de sprijin şi a planului de afaceri pentru măsurile
privind fermele de semi-subzistenţă şi de instalare a tinerilor fermieri. (Din 2010 – 2013
numai pentru fermele de semi-subzistenţă.)
c) Elaborarea aplicaţiei pentru schema de agro-mediu
d) Evaluarea eligibilităţii fermelor de semi-subzistenţă pentru elaborarea aplicaţiei pentru
măsura 141
e) Consiliere privind managementul exploataţiei şi aplicarea bunelor practici agricole şi de
mediu aşa cum sunt prevăzute în articolele 4 şi 5 din Regulamentul (CE) nr. 1782/2003 şi
anexele III şi IV ale aceluiaşi regulament, privind normele de securitate la locul de muncă
precum şi alte condiţii prevăzute în regulamentele comunitare.
f) Evaluarea performanţelor exploataţiilor în materie de evidenţă a gestiunii economice
agricole.
g) Pregătirea unor pliante şi materiale informative.
h) Elaborarea studiilor pentru măsurile de împădurire din axa II.
Consultanţa va include vizite regulate în ferme, asistenţa pentru identificarea şi coordonarea
consultanţei adiţionale de specialitate (ex. pregătirea aplicaţiei pentru agro-mediu), ajutor pentru obţinerea creditului (ex. participarea la întâlniri cu potenţialii creditori), asistenţa pentru elaborarea documentelor, monitorizarea implementării planului de afaceri etc.
Pentru planificarea, efectuarea, coordonarea si evaluarea utilizării serviciilor de consiliere se va avea în vedere în mod activ aplicarea principiului egalităţii de şanse între femei si bărbaţi.
Beneficiari
Beneficiarii acestui sprijin sunt fermierii care vor beneficia de consultanţă furnizată de entităţi
publice sau private selectate.
Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 157
Definiţia fermierului
Fermier – persoană fizică sau juridică sau un grup de persoane fizice sau juridice, indiferent de
statutul juridic conferit grupului de către legislaţia naţională, a căror exploataţie este situată pe
teritoriul ţării şi care practică activităţi agricole sau agricole şi silvice.
Detalii privind selecţia consultanţilor
Sprijinul se acordă furnizorilor de consiliere si consultanţă, entităţi publice sau private, care au fost selectate în urma procedurii de selecţie prezentată în Ghidul de aplicare al măsurii:
Entităţile publice sau private selectate pentru a oferi servicii de consiliere şi consultanţă pentru
agricultori trebuie să îndeplinească următoarele condiţii minime:
a) Să dispună de personal calificat (pentru fiecare domeniu de intervenţie furnizorul de consultanţă
va prezenta competenţele şi calificările consilierilor; diploma care certifică calificarea
profesională la nivel de minim învăţământ postliceal şi 1 an de experienţă în funcţii de consiliere
şi consultanţă).
b) Să dispună de facilităţi administrative şi tehnice corespunzătoare activităţii de consiliere şi
consultanţă
c) Să deţină experienţă, apreciere şi credibilitate în activitatea de consiliere şi consultanţă
specializată
d) Activitatea de consultanţă şi consiliere în domeniul proiectului să fie prevăzută în obiectul lor de
activitate stabilit potrivit legii
e) Furnizorul trebuie să se angajeze pentru păstrarea confidenţialităţii informaţiilor primite de la
beneficiarul căruia îi va furniza consultanţă.
Ca şi criterii generale de selecţie pot fi:
a) Prezentarea unui portofoliu de proiecte de consultanţă specializată pentru proiecte
finanţate din fonduri internaţionale, rambursabile sau nerambursabile, sau din fonduri
naţionale câştigate în sistem competiţional;
b) Disponibilitatea de a particulariza servicii de consultanţă la solicitarea beneficiarului de
proiecte;
c) Disponibilitatea de a furniza servicii pentru un număr minim de 50 de beneficiari, pe
durata contractului.
Nevoile de consiliere şi consultanţă sunt identificate la nivel judeţean de către Direcţiile pentru
Agricultură şi Dezvoltare Rurală (DADR), împreună cu OJCA (Oficiile Judeţene de Consultanţă
Agricolă), OJPDRP (Oficiile Judeţene pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit), ONG-uri, asociaţii,
fermieri, etc.. Ulterior, DADR-urile structurează nevoile de consiliere şi consultanţă şi propun diferite acţiuni în funcţie de: domeniu, zonă, perioadă, număr proiecte, caracteristici generale ale
participanţilor, etc.
DADR-urile (sub coordonarea DGDR – AM pentru PNDR) sau DGDR – AM pentru PNDR
elaborează documentaţia pentru selecţia furnizorilor de consiliere şi consultanţă şi organizează
selecţia acestora.
Implementarea proiectelor se va face la nivel local de către DADR împreună cu structura locală
APDRP.
În cazul proiectelor specifice la care selecţia se organizează la nivel naţional implementarea se va face de către DGDR – AM pentru PNDR împreună cu APDRP.
Lista furnizorilor de servicii de consiliere şi consultanţă selectaţi va fi actulizată periodic în funcţie de disponibilitatea furnizorilor şi de consideraţiile Autorităţii de Management pentru PNDR (Programului Naţional de Dezvoltare Rurală) din MADR (Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale) privind calitatea serviciilor oferite.
Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 158
Criteriile şi procedura de selecţie a firmelor de consultanţă vor fi detaliate în Ghidul de aplicare a
măsurii. Se va avea în vedere ca la întocmirea criteriilor de selecţie să predomine calitatea furnizării consultanţei şi în al doilea rând costul serviciului furnizat.
Volumul şi nivelul sprijinului
Volumul sprijinului este de 100% cheltuieli eligibile (80% contribuţie comunitară şi 20% contribuţie naţională)
Tipul şi cuantumul sprijinului vor fi stabilite prin legislaţie naţională pe baza unor tarife, în funcţie de tipul serviciilor prestate.
Detaliile pentru serviciile oferite şi suma exactă care va fi plătită pentru fiecare serviciu vor fi incluse în contractele semnate cu fiecare furnizor de consultanţă.
Nu sunt eligibile:
Cheltuieli de investiţii.
Finanţare
Costuri totale: 158.692.463 Euro
Cheltuieli publice: 158.692.463 Euro din care contribuţia FEADR 126.953.971 Euro
Acorduri tranzitorii
În cadrul programului SAPARD - România nu a existat o măsură specifică destinată serviciilor de
consiliere.
Obiective cuantificabile pentru indicatorii generali ai UE
Tip de
indicator Indicator Obiective
2007-2013
Output
• Număr de agricultori care beneficiază de sprijin
• Tipul serviciului oferit:
o planuri de management şi cereri de finanţare/cereri de plată
pentru măsurile din axele prioritare II şi III din cadrul Programului
Naţional de Dezvoltare Rurală;
o aplicaţii de sprijin şi planuri de afaceri pentru măsura de sprijin a
fermelor de semi-subzistentă;
o aplicaţii de sprijin şi planuri de afaceri pentru măsura de instalare
a tinerilor fermieri;
o elaborarea aplicaţiilor pentru schema de agro-mediu;
Consiliere/consultanţă;
105.795
Rezultat Creşterea VAB în exploataţiile sprijinite 529 mil. Euro
Impact Productivitatea muncii: schimbări în valoare adăugată brută (VAB) pe
echivalent norma întreagă. Creştere cu 8%
Articole care stau la baza măsurii
Anexa VIII, Secţiunea I Punctul D a Tratatului de Aderare a României şi
Bulgariei, amendat de Decizia Consiliului EC/664/2006;
Articolul 25a şi Anexa IIa punctul 5.3.1.4.3 din Regulamentul 1974/2006
amendat prin Regulamentul 434/2007.
Codul măsurii 143
Motivaţia sprijinului
Fragmentarea excesivă a proprietăţii în agricultură, precum şi lipsa formelor de asociere conduc la perpetuarea unei dualităţi, reprezentată pe de o parte de exploataţiile de subzistenţă şi semisubzistenţă, iar pe de altă parte de exploataţiile comerciale. În cazul exploataţiilor comerciale se poate constata că există încă un dezechilibru, în ceea ce priveşte suprafaţa agricolă utilizată de exploataţiile
familiale (individuale) şi întreprinderile agricole (cu personalitate juridică), ultimele reuşind în mare parte să se adapteze nevoilor unei agriculturi performante, ca urmare a investiţiilor realizate în perioada de pre-aderare.
Dimensiunea economică medie a exploataţiilor era în 2005 de 1,1 UDE. Din totalul celor 4.256.152 exploataţii agricole, numai 1.246.159 trec de pragul de 1 UDE, ponderea celor rămase sub acest prag, fiind de 71% din numărul total al exploataţiilor. Din totalul exploataţiilor agricole, 29% au dimensiune cuprinsă între 1-100 UDE, aceste exploataţii fiind vizate pentru sprijin prin această măsură.
Dimensiunea şi structura suprafeţelor agricole influenţează atât volumul anual de muncă şi
repartizarea timpului de lucru pe activităţi permanente, temporare, sezoniere, ocazionale, cât şi nivelul costurilor, veniturilor şi ciclicitatea acestora.
Ţinând cont de numărul foarte mare de exploataţii de dimensiuni mici (de subzistentă şi semisubzistenţă) din România, care nu au posibilitatea reală de restructurare, segmentul exploataţiilor luat în calcul pentru sprijinul în vederea transformării în exploataţii comerciale viabile economic va include exploataţiile de semi-subzistenţă cu dimensiuni între 2 şi 8 UDE (circa 320 mii exploataţii).
Referitor la venitul gospodăriilor, acesta diferă de la o reşedinţă la alta , astfel că în zonele rurale
media venitului/persoană/lună este aproximativ 95 de Euro. Venitul la nivelul gospodăriilor rurale, provine în special din producţia agricolă şi asigură 43,4% din venitul total. Media venitului provenit din activităţile non-agricole la nivel de gospodărie a fost în anul 2005, de aproximativ 12 Euro/lună reprezentând, 4,1% din venitul net.
Situaţia precară a veniturilor din mediul rural argumentează necesitatea sprijinului în scopul asigurării consultanţei agricole.
Majoritatea fermierilor nu sunt suficient de pregătiţi să îndeplinească condiţiile de ecocondiţionalitate, de accesare a plăţilor directe şi/sau a sprijinul financiar disponibil producătorilor agricoli prin intermediul organizaţiilor comune de piaţă, prin măsurile de sprijin pentru dezvoltare rurală, precum şi pentru respectarea standardelor comunitare privind calitatea alimentelor, diversificarea activităţilor în ferme, protejarea mediului înconjurător, bunăstarea animalelor, calitatea produselor şi a normelor sanitar-veterinare şi fitosanitare, de igienă şi siguranţă profesională.
Având în vedere cele prezentate se justifică susţinerea acordării sprijinului pentru serviciile de
consiliere şi care vor crea o bună premisă pentru utilizarea instrumentelor comunitare, având ca
rezultat o restructurare a fermelor precum şi o îmbunătăţire a managementului exploataţiilor agricole.
Sistemul public şi privat al serviciilor de consiliere şi consultanţă
Agenţia Naţională de Consultanţă Agricolă (ANCA) este o instituţie publică în subordinea
Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale care asigură servicii de consiliere şi consultanţă
agricolă producătorilor agricoli, prin intermediul specialiştilor din cadrul oficiilor de la nivel judeţean şi local.
Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 155
La nivel teritorial Agenţia Naţională de Consultanţă Agricolă are în subordine:
- la nivel judeţean, 42 de Oficii Judeţene de Consultanţă Agricolă (OJCA);
- la nivel comunal, 546 de Centre Locale de Consultanţă Agricolă (CLCA), în subordinea directă a
OJCA.
În ceea ce priveşte sistemul privat de consultanţă din România (inclusiv ONG-urile) se observă faptul că mai toate firmele de consultanţă, indiferent de dimensiune şi/sau experienţă profesională şi/sau specializare, au o răspândire teritorială care să satisfacă cerinţele la nivelul întregii ţări însă, acestea se adresează de cele mai multe ori exploataţiilor agricole mari.
Prin intermediul Schemei Competitive de Granturi (SCG) vor fi sprijinite proiecte, prin programul MAKIS de către Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale din fonduri de la Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare. Granturile sunt dedicate proiectelor de cercetare aplicativă şi celor de extensie. Competiţia este deschisă tuturor furnizorilor de cercetare aplicativă din sectorul public şi privat, precum şi universităţilor, organizaţiilor ne-guvernamentale, sectorului privat şi producătorilor agricoli, precum şi asociaţiilor de agro-procesatori, care sunt încurajaţi să aplice pentru finanţare din SCG.
Obiectivul principal este acordarea de asistenţă Guvernului României pentru îmbunătăţirea capacităţii administrative în vederea creşterii competitivităţii fermierilor şi a procesatorilor agricoli în contextul apartenenţei la Uniunea Europeană. Astfel se doreşte întărirea capacităţii instituţionale a Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor şi a Unităţilor Fitosanitare, modernizarea sistemului naţional de cercetare agricolă şi îmbunătăţirea serviciilor de consultanţă şi instruire. Proiectul se axează pe trei componente importante pentru agricultura din România, respectiv siguranţa alimentelor, cercetarea agricolă şi sistemul de informare şi extensie.
*
* *
Sprijinul acordat prin această măsura va crea şi dezvolta o piaţă de servicii de consiliere şi consultantă specializată şi va oferi servicii de calitate pentru potenţialii beneficiari ai fondurilor acordate prin măsurile de dezvoltare rurală.
Obiectivele măsurii
Obiectiv general
Ameliorarea gestionării durabile de către fermieri a exploataţiilor lor având ca rezultat creşterea
performanţei fermelor.
Obiectiv specific
Îmbunătăţirea managementului general al exploataţiilor agricole pentru atingerea performanţei, cu impact asupra ameliorării generale a rezultatelor (output-urilor) acestor exploataţii, diversificarea fermelor, identificarea cerinţelor necesare respectării standardelor comunitare privind siguranţa profesională la locul de muncă şi protecţia mediului.
Obiective operaţionale
Acordarea de sprijin entităţilor publice sau private care oferă agricultorilor servicii de consiliere şi consultanţă agricolă menţionate în anexa VIII, secţiunea I D din Tratatul de Aderare a Bulgariei şi României.
Facilitarea accesului la serviciile de consiliere şi consultanţă a beneficiarilor măsurii de semisubzistenţă pentru a asigura trecerea acestora în categoria fermelor comerciale.
Elaborarea de planuri de afaceri, consiliere pentru întocmirea cererilor de a beneficia de măsuri de dezvoltare rurală în special pentru instalarea tinerilor fermieri.
Consiliere şi consultanţă privind respectarea bunelor practici agricole şi de mediu şi cerinţele
obligatorii în materie de gestiune prevăzute în articolele 4 şi 5 şi anexele III şi IV la Regulamentul (CE) nr. 1782/2003 de stabilire a unor norme comune pentru schemele de sprijin direct din cadrul politicii agricole comune şi de stabilire a unor scheme de sprijin pentru agricultori.
Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 156
Domeniul de acţiune al măsurii
Scopul măsurii este de a sprijini agricultorii să utilizeze serviciile de consiliere şi consultanţă în
vederea restructurării şi îmbunătăţirii performanţelor generale ale activităţii acestora.
Consilierea va contribui la diseminarea şi înţelegerea practică a aplicării şi respectării bunelor practici agricole şi de mediu, asigurând condiţiile de protejare a mediului înconjurător şi utilizarea unor
practici agricole prietenoase cu mediul. De asemenea, consilierea va contribui şi la elaborarea
planurilor de afaceri necesare pentru accesarea fondurilor în vederea stabilirii tinerilor fermieri în mediul rural şi pentru fermele de semi-subzistenţă.
Consultanţa va contribui la buna informare a agricultorilor pentru modernizarea fermelor, reorientarea calitativă a producţiei, diversificarea fermelor, aplicarea practicilor de producţie compatibile cu conservarea şi promovarea peisajului, pentru protejarea mediului, respectarea standardelor de igienă şi bunăstare animală şi pentru dobândirea aptitudinilor manageriale necesare administrării unei exploataţii viabilă din punct de vedere economic. Consultanţa vizează şi aplicarea standardelor privind siguranţa ocupaţională la locul de muncă bazate pe legislaţia comunitară.
Se va urmări difuzarea de cunoştinţe în materie de gestiune şi administrare a terenurilor şi a
exploataţiilor agricole, de aplicare a bunelor practici agricole şi de mediu conform Cap. 1 articolele 4 si 5 şi anexele III si IV din Regulamentul (CE) nr. 1782/2003.
Acţiunile sprijinite în cadrul măsurii:
a) Elaborarea planurilor de management şi a cererilor de finanţare/cererilor de plată pentru
măsurile din axele prioritare I, II si III din cadrul Programului Naţional de Dezvoltare
Rurală
b) Asistenţa şi întocmirea aplicaţiilor de sprijin şi a planului de afaceri pentru măsurile
privind fermele de semi-subzistenţă şi de instalare a tinerilor fermieri. (Din 2010 – 2013
numai pentru fermele de semi-subzistenţă.)
c) Elaborarea aplicaţiei pentru schema de agro-mediu
d) Evaluarea eligibilităţii fermelor de semi-subzistenţă pentru elaborarea aplicaţiei pentru
măsura 141
e) Consiliere privind managementul exploataţiei şi aplicarea bunelor practici agricole şi de
mediu aşa cum sunt prevăzute în articolele 4 şi 5 din Regulamentul (CE) nr. 1782/2003 şi
anexele III şi IV ale aceluiaşi regulament, privind normele de securitate la locul de muncă
precum şi alte condiţii prevăzute în regulamentele comunitare.
f) Evaluarea performanţelor exploataţiilor în materie de evidenţă a gestiunii economice
agricole.
g) Pregătirea unor pliante şi materiale informative.
h) Elaborarea studiilor pentru măsurile de împădurire din axa II.
Consultanţa va include vizite regulate în ferme, asistenţa pentru identificarea şi coordonarea
consultanţei adiţionale de specialitate (ex. pregătirea aplicaţiei pentru agro-mediu), ajutor pentru obţinerea creditului (ex. participarea la întâlniri cu potenţialii creditori), asistenţa pentru elaborarea documentelor, monitorizarea implementării planului de afaceri etc.
Pentru planificarea, efectuarea, coordonarea si evaluarea utilizării serviciilor de consiliere se va avea în vedere în mod activ aplicarea principiului egalităţii de şanse între femei si bărbaţi.
Beneficiari
Beneficiarii acestui sprijin sunt fermierii care vor beneficia de consultanţă furnizată de entităţi
publice sau private selectate.
Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 157
Definiţia fermierului
Fermier – persoană fizică sau juridică sau un grup de persoane fizice sau juridice, indiferent de
statutul juridic conferit grupului de către legislaţia naţională, a căror exploataţie este situată pe
teritoriul ţării şi care practică activităţi agricole sau agricole şi silvice.
Detalii privind selecţia consultanţilor
Sprijinul se acordă furnizorilor de consiliere si consultanţă, entităţi publice sau private, care au fost selectate în urma procedurii de selecţie prezentată în Ghidul de aplicare al măsurii:
Entităţile publice sau private selectate pentru a oferi servicii de consiliere şi consultanţă pentru
agricultori trebuie să îndeplinească următoarele condiţii minime:
a) Să dispună de personal calificat (pentru fiecare domeniu de intervenţie furnizorul de consultanţă
va prezenta competenţele şi calificările consilierilor; diploma care certifică calificarea
profesională la nivel de minim învăţământ postliceal şi 1 an de experienţă în funcţii de consiliere
şi consultanţă).
b) Să dispună de facilităţi administrative şi tehnice corespunzătoare activităţii de consiliere şi
consultanţă
c) Să deţină experienţă, apreciere şi credibilitate în activitatea de consiliere şi consultanţă
specializată
d) Activitatea de consultanţă şi consiliere în domeniul proiectului să fie prevăzută în obiectul lor de
activitate stabilit potrivit legii
e) Furnizorul trebuie să se angajeze pentru păstrarea confidenţialităţii informaţiilor primite de la
beneficiarul căruia îi va furniza consultanţă.
Ca şi criterii generale de selecţie pot fi:
a) Prezentarea unui portofoliu de proiecte de consultanţă specializată pentru proiecte
finanţate din fonduri internaţionale, rambursabile sau nerambursabile, sau din fonduri
naţionale câştigate în sistem competiţional;
b) Disponibilitatea de a particulariza servicii de consultanţă la solicitarea beneficiarului de
proiecte;
c) Disponibilitatea de a furniza servicii pentru un număr minim de 50 de beneficiari, pe
durata contractului.
Nevoile de consiliere şi consultanţă sunt identificate la nivel judeţean de către Direcţiile pentru
Agricultură şi Dezvoltare Rurală (DADR), împreună cu OJCA (Oficiile Judeţene de Consultanţă
Agricolă), OJPDRP (Oficiile Judeţene pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit), ONG-uri, asociaţii,
fermieri, etc.. Ulterior, DADR-urile structurează nevoile de consiliere şi consultanţă şi propun diferite acţiuni în funcţie de: domeniu, zonă, perioadă, număr proiecte, caracteristici generale ale
participanţilor, etc.
DADR-urile (sub coordonarea DGDR – AM pentru PNDR) sau DGDR – AM pentru PNDR
elaborează documentaţia pentru selecţia furnizorilor de consiliere şi consultanţă şi organizează
selecţia acestora.
Implementarea proiectelor se va face la nivel local de către DADR împreună cu structura locală
APDRP.
În cazul proiectelor specifice la care selecţia se organizează la nivel naţional implementarea se va face de către DGDR – AM pentru PNDR împreună cu APDRP.
Lista furnizorilor de servicii de consiliere şi consultanţă selectaţi va fi actulizată periodic în funcţie de disponibilitatea furnizorilor şi de consideraţiile Autorităţii de Management pentru PNDR (Programului Naţional de Dezvoltare Rurală) din MADR (Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale) privind calitatea serviciilor oferite.
Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 158
Criteriile şi procedura de selecţie a firmelor de consultanţă vor fi detaliate în Ghidul de aplicare a
măsurii. Se va avea în vedere ca la întocmirea criteriilor de selecţie să predomine calitatea furnizării consultanţei şi în al doilea rând costul serviciului furnizat.
Volumul şi nivelul sprijinului
Volumul sprijinului este de 100% cheltuieli eligibile (80% contribuţie comunitară şi 20% contribuţie naţională)
Tipul şi cuantumul sprijinului vor fi stabilite prin legislaţie naţională pe baza unor tarife, în funcţie de tipul serviciilor prestate.
Detaliile pentru serviciile oferite şi suma exactă care va fi plătită pentru fiecare serviciu vor fi incluse în contractele semnate cu fiecare furnizor de consultanţă.
Nu sunt eligibile:
Cheltuieli de investiţii.
Finanţare
Costuri totale: 158.692.463 Euro
Cheltuieli publice: 158.692.463 Euro din care contribuţia FEADR 126.953.971 Euro
Acorduri tranzitorii
În cadrul programului SAPARD - România nu a existat o măsură specifică destinată serviciilor de
consiliere.
Obiective cuantificabile pentru indicatorii generali ai UE
Tip de
indicator Indicator Obiective
2007-2013
Output
• Număr de agricultori care beneficiază de sprijin
• Tipul serviciului oferit:
o planuri de management şi cereri de finanţare/cereri de plată
pentru măsurile din axele prioritare II şi III din cadrul Programului
Naţional de Dezvoltare Rurală;
o aplicaţii de sprijin şi planuri de afaceri pentru măsura de sprijin a
fermelor de semi-subzistentă;
o aplicaţii de sprijin şi planuri de afaceri pentru măsura de instalare
a tinerilor fermieri;
o elaborarea aplicaţiilor pentru schema de agro-mediu;
Consiliere/consultanţă;
105.795
Rezultat Creşterea VAB în exploataţiile sprijinite 529 mil. Euro
Impact Productivitatea muncii: schimbări în valoare adăugată brută (VAB) pe
echivalent norma întreagă. Creştere cu 8%
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
