Cadrul Legal Articolul 39 al Regulamentului Consiliului (CE) Nr. 1698/2005 din 20
Septembrie 2005 privind sprijinul pentru dezvoltare rurală din Fondul
European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR).
Articolul 27 şi punctul 5.3.2.1.4 din Anexa II la Regulamentul (CE) Nr.
1974/2006.
Codul măsurii : 214
Motivaţie
Instrumentele de agro-mediu sunt necesare pentru a sprijinii dezvoltarea durabilă a zonelor rurale şi pentru a răspunde cererii din ce în ce mai mari a societăţii pentru servicii de mediu. Plăţile acordate prin această măsură trebuie să încurajeze fermierii şi alţi administratori de terenuri să servească societatea ca întreg prin introducerea sau continuarea aplicării metodelor de producţie agricolă compatibile cu protecţia şi îmbunătăţirea mediului, a peisajului şi caracteristicilor sale, a resurselor naturale, a solului şi a diversităţii genetice.
Obiective
Obiectivul general al acestei măsuri este de a contribui la dezvoltarea durabilă a spaţiului rural prin încurajarea utilizatorilor de terenuri să introducă sau să continue metodele de producţie agricolă compatibile cu protecţia şi îmbunătăţirea mediului, inclusiv a biodiversităţii, apei, solului şi a peisajului rural.
Obiective specifice:
a) Sprijinirea agriculturii ecologice ca metodă de producţie agricolă care protejează mediul;
b) Menţinerea şi sporirea biodiversităţii şi a valorii peisagistice a pajiştilor, îndeosebi a pajiştilor
cu Înalta Valoare Naturală care sunt ameninţate de schimbarea utilizării terenului,
intensificarea agriculturii şi/sau abandon;
c) Îmbunătăţirea gospodăririi resurselor de apă şi sol de către fermieri, inclusiv în acele zone
afectate de procese severe de eroziune a solului şi expuse riscului de pierdere a nutrienţilor.
Lista sub-măsurilor existente:
Sub-măsura 1 Agricultura ecologică
Sub-măsura 2 Gospodărirea extensivă a pajiştilor
Sub-măsura 3 Protecţia solului şi a apei
Domeniu de aplicare şi acţiuni
Plăţile de agro-mediu vor fi acordate fermierilor şi altor utilizatori de terenuri agricole care îşi asumă, în mod voluntar, angajamente de agro-mediu pentru o perioadă de 5 ani de la acordarea primei plăţi.
Plăţile de agro-mediu cuprind doar acele angajamente care depăşesc cerinţele minime evidenţiate mai jos, care prezintă nivelul de referinţă neremunerat, considerat drept punct de pornire pentru elaborarea plăţilor compensatorii de agro-mediu
Cerinţele minime şi de eco-condiţionalitate
În conformitate cu art. 39 al Regulamentului Consiliului (CE) nr. 1698/2005, plăţile de agro-mediu cuprind doar acele angajamente care depăşesc standardele obligatorii specificate în conformitate cu art. 4 şi 5 şi anexele III şi IV la Regulamentul Consiliului nr. 1782/2003, cerinţele minime privind utilizarea fertilizanţilor şi a produselor de protecţie a plantelor precumşi alte cerinţe obligatorii din cadrul legislaţiei naţionale, specificate în PNDR.
Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 166
În acelaşi timp, art. 52 al Regulamentului Consiliului (CE) nr. 1698/2005 specifică faptul că în
perioada de tranziţie (cât timp România aplică SAPS), cerinţele minime nu fac referire la regulile incluse în art. 5 al anexei IV la Regulamentul 1782/2003.
Bunele Condiţii Agricole şi de Mediu sunt definite prin legislaţia naţională.
Cerinţele minime pentru utilizarea fertilizanţilor în cadrul zonelor vulnerabile la nitraţi (conform
Codului Bunelor Practici Agricole) includ următoarele:
- Distantele minime faţă de cursurile de apă, unde fertilizarea este interzisă;
- Interdicţia de a aplica fertilizanţi pe pante abrupte, terenuri îngheţate, terenuri degradate, pe
terenuri al căror sistem de drenare are mai puţin de 12 luni;
- Interdicţia de a aplica fertilizanţi în perioadele cu ploaie sau zăpadă, în perioadele deosebit de
însorite, pe soluri cu umiditate excesivă sau acoperite de zăpadă;
Cerinţele minime pentru produsele de protecţie a plantelor sunt definite prin Ordonanţa 4/1995
aprobată prin Legea 85/1995 cu completările şi modificările viitoare. Prevederile legale includ
următoarele:
- Cerinţa de a avea autorizaţie pentru utilizarea produselor de protecţie a plantelor;
- Aplicarea pesticidelor poate fi realizată doar de personal calificat, atestat printr-un certificat
profesional;
- Fermele ce utilizează pesticide trebuie să deţină capacităţi pentru depozitarea, manipularea şi
utilizarea pesticidelor în siguranţă, pentru a elimina riscul intoxicaţiei umane şi animale şi
pentru a evita poluarea mediului;
- Este interzisă utilizarea pesticidelor în zonele de protecţie a apei, zonele ecologice şi alte zone
sensibile, definite conform legislaţiei naţionale;
- Este interzisă depozitarea pesticidelor neutilizate sau expirate.
Beneficiari
Persoane fizice, juridice, sau grup de persoane fizice sau juridice indiferent de statutul juridic pe care grupul şi/sau membrii săi îl deţin, care desfăşoară activităţi agricole pe teritoriul naţional.
Arie geografică
Pe întreg teritoriul României, cu excepţia pachetelor specifice:
2. 2.„Conservarea pajiştilor cu Înaltă Valoare Naturală” – ce vizează zonele delimitate cu Înaltă
Valoare Naturală 2.
2.4. „Recondiţionarea pajiştilor invadate de vegetaţie lemnoasă” – ce vizează pajiştile invadate de vegetaţie lemnoasă
2.5. „Conservarea habitatelor de pajişti umede” – ce vizează habitatele de pajişti umede
Criterii de eligibilitate
Plăţile de agro-mediu pot fi acordate ca parte a măsurilor dacă beneficiarul:
1) este utilizatorul unei suprafeţe agricole localizată pe teritoriul României, identificabilă în
Sistemul Integrat de Administrare şi Control, cu o suprafaţă minimă de 1 ha iar parcelele
eligibile au dimensiunea minimă de 0,3 ha (sau cel puţin 0,1 ha pentru vii, livezi, hamei sau
fructe de pădure);
2) se angajează să menţină programul de agro-mediu pentru o perioada de 5 ani, de la data
efectuării primei plăţi;
3) se angajează să respecte cerinţele minime pe suprafaţa întregii exploataţii agricole;
4) se angajează să respecte cerinţele specifice pachetelor de agro-mediu pentru care aplică.
Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 167
Pentru a primi sprijinul financiar, după semnarea angajamentului pe o perioadă de 5 ani, beneficiarul trebuie să completeze o aplicaţie pentru prima plată compensatorie. Pe parcursul următorilor ani,
solicitantul trebuie, anual, să reînnoiască aplicaţia.
Beneficiarul trebuie să ţină o evidenţă a activităţilor agricole corelate cu implementareacerinţelor de agro-mediu.
Forma şi valoarea sprijinului
adiţionale suportate de fermieri. Cerinţele minime nu sunt incluse în calculul plăţii compensatorii.
Plata se efectuează anual, pentru îndeplinirea setului specific de cerinţe cuprinse în pachetul adoptat de către beneficiar. Plăţile de agro-mediu se efectuează luând în considerare ca unitate de măsură hectarul.
Din punctul de vedere al eligibilităţii terenului, în prezent plăţile de agro-mediu se acordă pentru terenul arabil, pajişti, vii şi livezi.
Descrierea sub-măsurilor, pachetelor şi opţiunilor
Sub-măsura 1: Agricultura ecologică
Descriere
Sub-măsura Agricultura Organică este creată pentru sprijinirea conversiei la, şi a menţinerii,
producţiei ecologice vegetale şi animaliere certificate în România, în conformitate cu Regulamentul nr. 2029/91 şi regulamentele de modificare a acestuia. Sprijinul pentru agricultura ecologică este promovat clar prin „Planul European de Acţiune pentru Agricultura şi Alimentaţia Ecologică” (2004) ca având un rol esenţial în protejarea biodiversităţii şi conservarea resurselor neregenerabile utilizate în agricultură, precum şi pentru siguranţa alimentară şi implementarea politicii de dezvoltare rurală.
Obiective
Obiectivul specific al acestei sub - măsuri este de a sprijini agricultura ecologică ca o metodă de
producţie agricolă care protejează mediul.
Obiectivele operaţionale sunt:
alimentare UE prin sprijinirea conversiei la agricultura ecologică;
• prevenirea pierderii terenului agricol certificat şi administrat conform standardelor agricole şi
alimentare UE prin compensarea dezavantajelor specifice ce corespund metodelor de
producţie ecologice.
Cerinţe de management
totodată trebuie să aibă un contract cu un organism de certificare în agricultura ecologică aprobat de MADR. Terenul eligibil trebuie să continue să fie înregistrat la un organism de certificare în agricultură ecologică pentru întreaga perioadă de 5 ani a angajamentului şi să fie exploatat folosind metode de producţie agricolă ecologică în conformitate cu legislaţia naţională în vigoare şi cu Regulamentul Consiliului nr. 2029/1991 şi regulamentele de modificare a acestuia.
Fermierii pot integra doar o parte sau întreaga suprafaţă agricolă în cadrul angajamentului supus cerinţelor anterior menţionate.
Cerinţe adiţionale
În cazul în care legislaţia naţională şi/sau legislaţia UE privind agricultura ecologică va fi revizuită, fermierii aflaţi sub angajament, pentru a beneficia în continuare de plăţi compensatorii în cadrul acestei măsuri, trebuie să respecte cerinţele adiţionale ce vor fi introduse prin modificările legislative.
Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 168
Terenul agricol anterior înregistrat ca fiind „în totalitate ecologic”, de-a lungul ultimilor 5 ani, nu va fi eligibil pentru plăţi de „conversie”.
În scopul conservării biodiversităţii, beneficiarul nu trebuie să are sau să cultive pajiştile permanente, inclusiv pajiştile semi-naturale cu Înaltă Valoare Naturală, pe întreaga suprafaţă a fermei, pe durata angajamentului.
Costuri tranzacţionale
Costurile tranzacţionale asociate participării în cadrul Sub-măsurii Agricultură Ecologică sunt
identificate ca fiind costurile anuale de înregistrare, inspecţie şi certificare în cadrul unei autorităţi de certificare ecologică.
Sub-măsura 2. Gospodărirea extensivă a pajiştilor
Descriere
Pajiştile sunt o componentă importantă a vegetaţiei din România şi încă includ zone semnificative de păşuni şi fâneţe (aproximativ 11% din teritoriul naţional) ca rezultat al secolelor de exploatare tradiţională de către fermierii locali. Ca urmare a unui management stabil de lungă durată, pajiştile sunt, în mod frecvent, esenţiale pentru biodiversitate, reprezentând unele din cele mai importante ecosisteme existente în România şi Europa continentală.
În ciuda valorii deosebite din punctul de vedere al biodiversităţii, pajiştile se confruntă cu ameninţarea degradării sau pierderii ca urmare a schimbării utilizării terenului. Aceasta include riscul abandonului cauzat de declinul sistemelor agricole tradiţionale cu Înaltă Valoare Naturală şi a modelelor asociate de păşunat/cosit - în timp ce supra-păşunatul, cultivarea sau dezvoltarea fizică inadecvată a infrastructurii, locuinţele sau turismul distrug pajişti valoroase în alte locaţii.
Această măsură va sprijini continuarea practicilor adecvate de management extensiv al pajiştilor prin promovarea unei game de acţiuni directe şi uşor de înţeles de către fermieri, inclusiv interzicerea aratului, întârzierea primei cosiri, limitarea input-urilor şi menţinerea unor condiţii rezonabile de păşunare.
Îndeplinirea cerinţelor acestei sub-măsuri va contribui la conservarea florei şi faunei asociate cu
pajiştile gospodărite extensiv precum şi la conservarea peisajului rural. Pentru pajiştile din interiorul ariilor protejate, această sub – măsură are potenţialul de a contribui la atingerea obiectivelor ariilor de conservare, inclusiv la atingerea statutului favorabil de conservare în siturile Natura 2000.
Continuarea practicilor tradiţionale va susţine de asemenea efortul global de contracarare a
schimbărilor climatice.
Pachetul 2.1.: Conservarea de bază a pajiştilor
Acest pachet poate fi aplicate pe terenurile agricole utilizate ca păşuni sau fâneţe, pe întreg teritoriul României.
Obiectiv operaţional
Menţinerea resurselor de pajişte prin aplicarea practicilor agricole durabile.
Cerinţe de management
- fertilizanţii chimici sunt permişi doar până la 40 kg N s.a./ha pentru fâneţele şi paşunile aflate
sub angajament;
- utilizarea gunoiului de grajd este permisă până în echivalentul maxim 60 kg. N s.a./ha (va fi
exprimat în termeni de cantitate de gunoi de grajd, în ghidurile sub-măsurii, pentru a asigura
Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 169
înţelegerea uşoară a acestora de către fermieri). Pe suprafeţele aflate sub angajament nu este
permisă utilizarea gunoaielor de grajd bogate în azot (deşeuri avicole şi porcine);
- pesticidele pot fi folosite pe fâneţele şi păşunile aflate sub angajament pentru controlul
plantelor invazive dar numai cu aplicare locală (pulverizare locală prin utilizarea
echipamentelor portabile pentru suprafeţele afectate de plante invazive);
- în cazul fâneţelor sau a mozaicurilor păşuni/fâneţe, este necesară cel puţin o cosire;
- în cazul păşunilor, fermierul va trebui să asigure faptul că parcelele aflate sub angajament
sunt păşunate în mod corespunzător astfel încât, ca cerinţă de management, - trebuie evitat
sub-păşunatul. Pentru a respecta această cerinţă înălţimea ierbii nu trebuie să depăşească 20
cm;
- activitatea de păşunare este permisă din martie (numai dacă solul descoperit reprezintă mai
puţin de 25%) până în noiembrie. Dacă parcelele de păşune, aflate sub angajament, sunt
localizate în cadrul zonelor cu Înaltă Valoare Naturală, păşunatul poate începe doar din luna
aprilie;
- pentru parcele aflate sub angajament sunt permise maximum 3 cosiri mecanizate. Nu există o
astfel de limitare pentru cosirea manuală. Dacă parcelele de păşune, aflate sub angajament,
sunt localizate în cadrul zonelor cu Înaltă Valoare Naturală sunt permise doar 2 cosiri
mecanizate;
- activitatea de cosit poate începe doar după 15 iunie. Prima cosire trebui realizată nu mai târziu
de 15 august;
- dacă parcelele de păşune, aflate sub angajament, sunt localizate în cadrul zonelor cu Înaltă
Valoare Naturală, fermierul poate cosi doar începând cu 1 iulie. Regula ca prima cosire să fie
realizată nu mai târziu de 15 august rămâne valabilă;
- iarba cosită trebuie strânsă de pe suprafaţă nu mai târziu de 2 săptămâni de la cosire;
- păşunile inundate nu vor fi păşunate mai devreme de două săptămâni de la retragerea apelor;
- elementele de peisaj şi biodiversitate vor fi menţinute în cadrul pajiştilor aflate sub
angajament (copaci, grupuri de copaci);
- cursurile râurilor trebuie protejate prin limitarea păşunatului la 3 m pentru a proteja vegetaţia lemnoasă şi a preveni eroziunea deşi va fi permisă adăparea animalelor;
- nu este permisă hrănirea cu concentrate pe suprafaţa pajiştilor (în cadrul ghidurilor pentru
aplicaţii va fi furnizată fermierilor o listă cu concentratele);
- interzicerea arării fâneţelor şi păşunilor aflate sub angajament;
- interzicerea discuirii mecanizate a fâneţelor şi păşunilor aflate sub angajament. Sunt permise
metodele tradiţionale cu tracţiune cabalină;
- nu vor fi realizate însămânţări de suprafaţă sau supraînsămânţări.
Pachetul 2.2: Conservarea pajiştilor cu Înaltă Valoare Naturală
Obiectiv operaţional
Menţinerea şi sporirea suprafeţelor de pajişti cu înaltă valoare naturală, a diversităţii speciilor şi a stării de conservare pentru habitate prin menţinerea/reintroducerea practicilor agricole cu înaltă valoare naturală asociate cu managementul pajiştilor.
Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 169
înţelegerea uşoară a acestora de către fermieri). Pe suprafeţele aflate sub angajament nu este
permisă utilizarea gunoaielor de grajd bogate în azot (deşeuri avicole şi porcine);
- pesticidele pot fi folosite pe fâneţele şi păşunile aflate sub angajament pentru controlul
plantelor invazive dar numai cu aplicare locală (pulverizare locală prin utilizarea
echipamentelor portabile pentru suprafeţele afectate de plante invazive);
- în cazul fâneţelor sau a mozaicurilor păşuni/fâneţe, este necesară cel puţin o cosire;
- în cazul păşunilor, fermierul va trebui să asigure faptul că parcelele aflate sub angajament
sunt păşunate în mod corespunzător astfel încât, ca cerinţă de management, - trebuie evitat
sub-păşunatul. Pentru a respecta această cerinţă înălţimea ierbii nu trebuie să depăşească 20
cm;
- activitatea de păşunare este permisă din martie (numai dacă solul descoperit reprezintă mai
puţin de 25%) până în noiembrie. Dacă parcelele de păşune, aflate sub angajament, sunt
localizate în cadrul zonelor cu Înaltă Valoare Naturală, păşunatul poate începe doar din luna
aprilie;
- pentru parcele aflate sub angajament sunt permise maximum 3 cosiri mecanizate. Nu există o
astfel de limitare pentru cosirea manuală. Dacă parcelele de păşune, aflate sub angajament,
sunt localizate în cadrul zonelor cu Înaltă Valoare Naturală sunt permise doar 2 cosiri
mecanizate;
- activitatea de cosit poate începe doar după 15 iunie. Prima cosire trebui realizată nu mai târziu
de 15 august;
- dacă parcelele de păşune, aflate sub angajament, sunt localizate în cadrul zonelor cu Înaltă
Valoare Naturală, fermierul poate cosi doar începând cu 1 iulie. Regula ca prima cosire să fie
realizată nu mai târziu de 15 august rămâne valabilă;
- iarba cosită trebuie strânsă de pe suprafaţă nu mai târziu de 2 săptămâni de la cosire;
- păşunile inundate nu vor fi păşunate mai devreme de două săptămâni de la retragerea apelor;
- elementele de peisaj şi biodiversitate vor fi menţinute în cadrul pajiştilor aflate sub
angajament (copaci, grupuri de copaci);
- cursurile râurilor trebuie protejate prin limitarea păşunatului la 3 m pentru a proteja vegetaţia
lemnoasă şi a preveni eroziunea deşi va fi permisă adăparea animalelor;
- nu este permisă hrănirea cu concentrate pe suprafaţa pajiştilor (în cadrul ghidurilor pentru
aplicaţii va fi furnizată fermierilor o listă cu concentratele);
- interzicerea arării fâneţelor şi păşunilor aflate sub angajament;
- interzicerea discuirii mecanizate a fâneţelor şi păşunilor aflate sub angajament. Sunt permise
metodele tradiţionale cu tracţiune cabalină;
- nu vor fi realizate însămânţări de suprafaţă sau supraînsămânţări.
Pachetul 2.3 Practici de lucru tradiţionale
Poate fi aplicată doar în combinaţie cu unul din pachetele 2.1 şi 2.2
Obiective operaţionale
Prevenirea pierderii suplimentare a faunei cauzate de lucrările mecanizate pe pajişti.
Cerinţe de management
- activităţile de cosire vor fi realizate manual (indiferent de numărul acestora pe parcursul unui
an);
- întoarcerea fânului şi strânsul acestuia în căpiţe nu vor realizate cu utilaje mecanizate;
- alte lucrări (ex. împrăştierea de gunoi de grajd) nu vor fi realizate cu utilaje mecanizate.
Notă: Sunt permise lucrările tradiţionale cu tracţiune cabalină cu excepţia cositului
Pachetul 2.4 Recondiţionarea pajiştilor invadate de vegetaţie lemnoasă
Pentru a aplica acest pachet este necesară elaborarea preliminară a unui plan de management pentru a ghida cu mai multă acurateţe acţiunile fermierilor.
Un expert de mediu (ex. ornitolog) va trebui să evalueze dacă înlăturarea vegetaţie lemnoase invazive nu va determina pierderi importante de fauna (specii din lista roşie) dacă pachetul este aplicat în zone ornitologice importante (IBA).
Un fermier este eligibil să aplice pentru acest pachet atunci când cel puţin o parcelă este acoperită în proporţie de 25% cu vegetaţie lemnoasă invazivă (este necesară o vizită preliminară in cadrul fermei pentru determinarea eligibilităţi).
Cu toate acestea, o dată cu determinarea eligibilităţii, toate parcelele invadate de vegetaţie lemnoasă vor trebui să intre în cadrul opţiunii (fermierul nu poate aplica doar pentru anumite parcele individuale degradate).
Nu sunt eligibile pentru plată toate zonele aflate la o distanţă de trei metri de cursul râurilor
Obiectiv operaţional
Recondiţionarea pajiştilor invadate de vegetaţie lemnoasă, în acest fel prevenind pierderile
suplimentare de habitate de pajişti şi de specii asociate acestora.
Cerinţe de management
- vegetaţia lemnoasă invazivă va fi îndepărtată de pe pajiştile aflate sub angajament în primul
an de la aplicaţie între 1 august şi 31 noiembrie.
- vegetaţia lemnoasă invazivă tăiată va fi îndepărtată de pe suprafaţa terenului în termen de 6
luni de la operaţia de tăiere;
- vegetaţia lemnoasă cu valoare naturală semnificativă, valoare economică sau peisagistică,
poate fi menţinută în măsura în care suprafaţa acoperită nu depăşeşte 10% din suprafaţa
parcelei (suprafaţa de 10% exclude pomii fructiferi plantaţi intenţionat);
- În anii următori ai angajamentului, fermierul va trebui să respecte cerinţele de management
ale pachetului 2.1 sau 2.2 (în funcţie de pachetul de bază pentru care a aplicat pentru
suprafeţele neafectate de vegetaţia lemnoasă invazivă).
Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 172
Pachetul 2.5 Conservarea habitatelor de pajişti umede
Poate fi adăugat doar pachetului 2.2
Vizează habitatele de pajişti umede (necesită o vizită pe teren preliminară a unui expert de mediu, ex. ornitolog, pentru a certifica eligibilitatea)
Obiectiv operaţional
Menţinerea şi sporirea teritoriilor de înmulţire şi hrănire a păsărilor de câmp care cunosc un declin din punctul de vedere al stării de conservare la nivelul UE asociat pajiştilor umede şi văilor râurilor.
Cerinţele de management
- activitatea de cosit poate începe doar după 1 august. Prima tăiere trebuie realizată nu mai
târziu de 15 august;
- trebuie menţinute benzi de iarbă necosite în jurul parcelei;
- perioada de păşunare poate începe din august până la sfârşitul lunii noiembrie (nu este
permisă păşunarea în perioadele umede – suprafaţa terenului degradat trebuie să fie sub 15%)
Sub-măsura 3: Protecţia apei si a solului
Descriere
Această măsură vizează sprijinirea eforturilor României de a implementa Directiva Cadru a Politicii Comunitare în sectorul apei (Directiva 2000/60/CE), care are ca obiectiv comun pentru toate statele membre atingerea „bunei calităţi economice şi chimice” a apei până în 2015. această sub-măsură este, de asemenea, în acord cu Strategia UE pentru Protecţia Solului.
Sunt luate în considerare următoarele aspecte: descreşterea cantitativă a fertilizanţilor chimici,
pesticidelor şi insecticidelor ce pot pătrunde în reţeaua hidrografică, reducerea intensităţii eroziunii datorate apei şi a suprafeţelor afectate de acest proces, prevenirea inundaţiilor, conservarea speciilor de plante şi animale prin crearea de habitate, precum şi absorbţia semnificativă de carbon ca urmare a transformării terenurilor arabile în pajişti.
Obiective
Pachetul 3.1: Culturi verzi
Obiective operaţionale
Creşterea suprafeţei de teren agricol acoperită cu culturi verzi pentru perioada de iarnă, asigurându-se astfel protecţia împotriva riscului de pierdere a nutrienţilor, de eroziune a solului şi pierdere a apei.
Oferirea de zone acoperite cu culturi verzi păsărilor ne-migratoare.
Cerinţe de management
listă a culturilor ce pot fi utilizate);
- fertilizanţii pot fi utilizaţi doar înaintea plantării culturilor verzi;
Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 173
- biomasa formată va fi incorporată în sol la începutul primăverii;
- toate activităţile agricole vor reîncepe după 1 martie.
Pachetul 3.2: Conversia terenului agricol în pajişti
Obiective operaţionale
Reducerea suprafeţelor de teren agricol afectate cel mai puternic de riscul pierderii nutrienţilor şi/sau de eroziunea solului.
Crearea habitatelor de pajişti şi a peisajelor de tip mozaic în cadrul zonelor dominate de terenuri
arabile.
Cerinţe de management
conformitate cu condiţiile climatice şi de sol existente în zona respectivă;
- este interzis păşunatul în primul an;
- toate cerinţele pachetului 2.1 „Conservarea de bază a pajiştilor” începând cu cel de-al doilea
an.
Posibila combinare a sub-măsurilor şi a pachetelor
Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 174
Tabel conţinând sub-măsurile, pachetele, opţiunile şi plăţile (provizorii)
Sub-măsura 1. Agricultura Ecologică
Plata
(EUR/ha/an)
Pachetul 1.1 Conversia la Producţia Ecologică Certificată
Opţiunea 1.1A Culturi pe teren arabil în conversie* 131
Opţiunea 1.1B Pajişti permanente în conversie* 149
Opţiunea 1.1C Culturi legumicole în conversie* 232
Opţiunea 1.1D Plante aromatice şi medicinale în conversie* 214
Opţiunea 1.1E Culturi perene în conversie (vii şi livezi)* 316
Pachetul 1.2 Menţinerea Producţiei Ecologice Certificate
Opţiunea 1.2A Culturi arabile ecologice certificate 94
Opţiunea 1.2B Pajişti permanente ecologice certificate 112
Opţiunea 1.2C Culturi legumicole ecologice certificate 188
Opţiunea 1.2D Plante aromatice şi medicinale ecologice certificate 160
Opţiunea 1.2E Culturi perene certificate (vii şi livezi) 170
Sub-măsura 2: Conservarea pajiştilor
Pachetul de bază 2.1 Conservarea de bază a pajiştilor 112
Pachetul de bază 2.2 Conservarea pajiştilor cu Înaltă Valoare Naturală 187
Pachetul opţional 2.3 Practici de lucru tradiţionale 61
Pachetul opţional 2.4 Recondiţionarea pajiştilor invadate de vegetaţie lemnoasă 186
Pachetul opţional 2.5 Conservarea habitatelor de pajişti umede 150
Sub-măsura 3: Protecţia Apei şi a Solului
Pachetul 3.1 Culturi verzi 153
Pachetul 3.2 Transformarea terenului arabil în pajişti 112
* pentru sub-măsura 1, Agricultura ecologică, pachetul 1.1 Conversia la Producţia Ecologică Certificată, este prevăzut un nivel mai mare de plată pentru perioada de conversie (2 ani maximum pentru culturile anuale si 3
ani maximum pentru culturile perene)
Notă: Metodologia de calcul a plăţilor este examinată în prezent de institute de cercetare independente aşa cum prevede Regulamentul 1974/2006.
Descrierea metodologiei şi a estimărilor şi parametrilor agronomici folosiţi ca punct de referinţă
pentru calcule.
Calculele plăţilor compensatorii sunt prezentate în Anexa 4B. O descriere a metodologiei şi a
estimărilor agro-economice va fi disponibilă în urma finalizării expertizei institutelor de cercetare din domeniu.
Conversia angajamentelor
Un angajament poate fi transformat într-un alt angajament în perioada de validitate a acestuia, doar dacă întruneşte următoarele condiţii:
a) respectiva conversie aduce beneficii semnificative mediului sau bunăstării animalelor;
b) angajamentul existent este îmbunătăţit semnificativ, sau;
c) programul de dezvoltare rurală include respectivele angajamente.
Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 175
Ajustarea angajamentelor
Angajamentele de agro-mediu pot fi ajustate în perioada în care sunt aplicate, în cazul în care
programul de dezvoltare rurală aprobat include scopul ajustării iar ajustarea este justificata pe deplin luând în considerare obiectivul angajamentului.
Aceste ajustări pot conduce la extinderea duratei angajamentului.
Schimbări survenite în legislaţia naţională şi cea comunitară
O clauză de revizuire este necesară pentru angajamentele de agro-mediu pentru a asigura ajustarea acestora în cazul amendării standardelor obligatorii relevante sau a cerinţelor, stabilite în conformitate cu art. 4 si 5 ale Regulamentului Consiliului (CE) nr. 1782/2003 şi cu anexele sale III şi IV, şi totodată pentru cerinţele minime pentru fertilizanţi şi produse folosite pentru protecţia plantelor şi a altor cerinţe obligatorii relevante stabilite prin legislaţia naţională.
Dacă o asemenea ajustare a legislaţiei naţionale sau comunitare nu este acceptată de către beneficiar, angajamentul va fi anulat însa nu se va cere rambursarea plaţilor efectuate până la acea dată respectând astfel perioada în care angajamentul a fost în vigoare.
Compatibilitatea cu sprijinul oferit prin pilonul unu şi cu alte plaţi de dezvoltare rurală
Această măsura este compatibilă cu plăţile de dezvoltare rurală oferite prin PNDR şi poate fi
combinată, acolo unde este posibil, pentru a sprijini a) dezvoltarea completă a agriculturii ecologice şi a sistemelor agricole cu Înaltă Valoare Naturală şi b) pentru extinderea numărului de beneficiari.
Măsurile din Axa 1 cu relevanţă pentru agro-mediu sunt:
• Pregătire profesională (Articolul 21)
• Sisteme de consiliere (Articolele 24 şi 25)
• Modernizarea fermelor (Articolul 26)
• Valoare adăugată produselor primare din agricultură şi silvicultură (Articolul 28)
Respectarea standardelor – reducerea sau anularea plăţilor
Când beneficiarii acestei măsuri nu respectă Bunele Condiţii Agricole şi de Mediu plata anuală va fi redusă sau anulată.
Când beneficiarii măsuri de agro-mediu nu respectă cerinţele minime privind fertilizarea şi protecţia plantelor (art. 39.3 al Regulamentului Consiliului nr.1698/2005) ca rezultat al unei acţiuni sau al unei omisiuni pentru care sunt în totalitate responsabili, plăţile vor fi reduse sau anulate.
Când beneficiarii măsurii de agro-mediu sunt în totalitate responsabili de nerespectarea uneia sau mai multor cerinţe specifice de management conform angajamentului, plăţile vor fi reduse sau anulate.
Finanţare
Finanţarea se realizează integral din fonduri publice, astfel:
FEADR 82 %
România 18 %
Cheltuială publică totală 100%
Prevederi tranziţionale
Angajamentele de Agro-mediu, care sunt sprijinite prin Programul SAPARD până la finalul anului
2008, vor fi sprijinite pentru perioada rămasă prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007 –
2013. Acest sprijin este în valoare de 521.787 Euro.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu